Casa Națională de Asigurări de Sănătate precizează că restricțiile privind internările în unele unități sanitare au un caracter temporar, fiind generate de adoptarea cu întârziere a bugetului pe 2026 și de introducerea unor limite lunare de cheltuieli prin legea bugetară.
Instituția susține constant că plafoanele lunare rigide în sănătate sunt inadecvate, deoarece nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ, pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar, iar amânarea îngrijirilor medicale expune populația la riscuri pentru sănătate.
Bugetul alocat CNAS pentru acest an este relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, cu precădere pentru sectorul spitalicesc, care beneficiază de aproximativ 34 miliarde lei, cea mai mare alocare bugetară. Cu toate acestea, CNAS atrage atenția asupra necesității unei reforme a modelului de finanțare, prin aplicarea principiului „bani urmează pacientul”, orientarea finanțării către servicii medicale efectiv realizate și eliminarea finanțării ineficienței sau inactivității. Rolul instituției este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct costuri fixe precum salariile în absența activității medicale corespunzătoare.
CNAS semnalează totodată necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și reducerii risipei, în special în achizițiile publice. Analizele preliminare arată diferențe semnificative între spitale comparabile ca profil și complexitate în ceea ce privește indicatorii de activitate, performanța financiară și costurile serviciilor medicale. Instituția dezavuează practica unor manageri de spitale publice de a impune „norme minime sau maxime” de internări pentru medici, aceste cazuri fiind în atenția corpului de control al CNAS, care colaborează cu alte instituții ale statului în acest sens.
