Explozia demografică a animalelor de companie a transformat clinicile veterinare în câmpuri de luptă emoțională. Între 2021 și 2024, Europa a adăugat 35 de milioane de animale de companie în casele oamenilor — o creștere care se traduce, în medie, prin încă o sută de pacienți non-umani pentru fiecare medic veterinar de pe continent.
Cifra sună abstract până când o pui în contextul orei de așteptare de la urgență sau al telefonului care sună la miezul nopții.
Purina PRO PLAN a lansat o inițiativă paneuropeană menită să adreseze această criză tăcută, dezvăluind simultan datele unui studiu realizat în trei țări cheie. Cercetarea, derulată pe un eșantion de 654 de medici veterinari din Franța, Italia și Portugalia, dezvăluie proporțiile unei profesii în prag de colaps: 78% dintre respondenți caută activ sprijin pentru sănătatea mintală și starea de bine, în timp ce 71% au recunoscut că s-au gândit să abandoneze meseria din cauza stresului. Datele au fost colectate în ianuarie 2026 de către Censuswide, în conformitate cu standardele ESOMAR și British Polling Council.
Presiunea nevăzută din spatele ușilor de clinică
Meseria de veterinar a fost întotdeauna un amestec toxic de știință, empatie și incertitudine. Dar ceea ce înregistrează statisticile acum depășește reziliența individuală. Trei sferturi dintre medicii intervievați declară că le este greu să gestioneze cerințele emoționale ale profesiei — să anunți un proprietar că animalul său nu va supraviețui, să asiști la durerea umană mascată în spatele întrebărilor despre prognostic, să fii simultan medic, psiholog și uneori preot. Mai mult de jumătate, 57%, spun că presiunea a crescut vizibil în ultimii doi ani.
Paradoxul stă în faptul că, deși sufocă sub greutate, majoritatea nu regretă alegerea făcută. 76% se declară încă mulțumiți de meserie, iar 92% ar recomanda tinerilor o carieră în medicină veterinară. Este o statistică care vorbește despre vocație, dar și despre o generație care își dorește să schimbe sistemul din interior înainte de a-l părăsi.
Pe 4 martie, la Bruxelles, problema a părăsit cabinetele și a intrat în Parlamentul European. Conferința „Sănătatea mintală a medicilor veterinari: o piatră de temelie a conceptului One Health”, organizată de vicepredeșintele Comisiei SANT, Emmanouil Fragkos, a adus la aceeași masă medici, factori de decizie, educatori și reprezentanți ai industriei. Obiectivul: transformarea constatărilor în politici concrete.
Când recunoștința devine medicament
Studiul a dezvăluit un instrument surprinzător de simplu în combaterea burnout-ului: aprecierea. Dintre veterinarii care au primit semne de recunoștință într-o lună obișnuită, 81% au confirmat impactul pozitiv asupra stării lor psihice. Este o constatare care subminează retorica eroică a sacrificiului și propune în schimb o economie a recunoștinței.
Pe baza acestei descoperiri, grupul a construit o platformă digitală, Purina Vet Center, accesibilă la www.vet-center.eu/thank-you-vets. Dezvoltată alături de experți în sănătate mintală și asociații veterinare din Portugalia și Italia, resursa oferă instrumente gratuite pentru reziliență emoțională, gestionarea stresului și mindfulness — toate adaptate specificului profesiei. Inițiativa, intitulată „Thank You Vets” („Mulțumim, medici veterinari”), își propune să mute conversația de la supraviețuire la prosperitate.
„Profesioniștii din domeniul veterinar sunt baza îngrijirii medicale a animalelor de companie, iar dedicarea lor zilnică merită toată recunoașterea noastră. Este un nivel de presiune fără precedent, care le testează atât reziliența, cât și echilibrul emoțional. Consider că aceasta este o mișcare esențială și pentru România, cu scopul să aducă un plus de ajutor și înțelegere celor care, cu profesionalism și compasiune, au grijă de sănătatea animalelor noastre de companie”, a spus Diana Bejan, responsabil de operațiuni pentru regiunea Adriatic, Bulgaria și România din cadrul companiei.
Vocea din interiorul sistemului
Pentru cei care trăiesc zilnic realitatea descrisă de statistici, inițiativele externe riscă să pară gesturi simbolice. Cu toate acestea, unii dintre cei mai vocali susținători provin chiar din rândul profesioniștilor.
„Într-o lume agitată, plină de presiuni și critici, cineva s-a oprit, a analizat atent și a ales să ne spună un real MULȚUMESC nouă, medicilor veterinari. S-a implicat activ în această campanie, a susținut-o inclusiv în Parlamentul European și a pregătit o platformă deosebită menită să ajute toți veterinarii care au voie de suport”, a declarat Ana Maria Boncea, specialist european în dermatologie veterinară și președinte al Societății Române de Dermatologie Veterinară.
„Ca medic veterinar, știu câtă responsabilitate și implicare presupune această profesie. Această inițiativă este importantă pentru că recunoaște efortul zilnic al medicilor veterinari și ne reamintește că munca noastră are un impact real asupra bunăstării animalelor și a oamenilor. În același timp, astfel de inițiative ne ridică moralul în momentele de cumpănă și ne reamintesc de momentul profund în care am ales această meserie și de sensul care ne-a ghidat spre ea”, a continuat Raluca Mihaela Zvorășteanu, lector universitar și președinte al Societății Române de Chirurgie Orofacială și Stomatologie Veterinară.
Criza personalului veterinar, documentată într-un raport al Federației Veterinarilor din Europa, nu este un fenomen izolat. Deficitul de practicieni, amplificat de boom-ul proprietarilor de animale declanșat în pandemie, creează un cerc vicios: mai mulți pacienți, mai puțini medici, mai mult stres, mai multe abandonuri ale profesiei.
Studiul din ianuarie 2026 arată că soluțiile nu pot veni doar din interior. Au nevoie de infrastructură, de politici publice și de o recalibrare culturală a modului în societatea percepe îngrijirea animalelor de companie.
Între timp, în cabinetele veterinare din București, Roma sau Lisabona, programul continuă. Urgențele nu așteaptă. Iar medicii, între două consultații, își amintesc — uneori cu ajutorul unui mesaj de mulțumim — de ce au ales această meserie.
