Uniunea Europeană nu a transmis României nicio directivă, ordin sau obligație privind demolarea barajelor, dezafectarea acestora ori golirea marilor acumulări de apă, precizează Administrația Națională „Apele Române”, în contextul unor informații eronate apărute în spațiul public.
Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) respinge ferm ideea existenței unei directive europene care ar impune desființarea barajelor din România. Potrivit instituției, Uniunea Europeană nu a cerut și nu cere demolarea barajelor mari sau strategice de pe teritoriul național.
În ultimele săptămâni, în spațiul public au circulat afirmații potrivit cărora o presupusă directivă europeană ar viza eliminarea a aproximativ 1,2 milioane de „bariere” din Europa. ANAR subliniază că termenul de „barieră” este folosit impropriu și nu are legătură cu barajele majore, precum Porțile de Fier, Vidraru, Izvorul Muntelui–Bicaz, Paltinu sau alte obiective hidrotehnice de importanță națională.
Datele furnizate de ICOLD (Comisia Internațională a Marilor Baraje) și de EuroCOLD arată că, la nivel european, există aproximativ 4.000–5.000 de baraje mari. Diferența semnificativă față de cifra de 1,2 milioane indică faptul că așa-numitele „bariere” menționate în dezbaterea publică se referă, în principal, la lucrări hidrotehnice minore, vechi și degradate, fără utilitate actuală, precum praguri mici pe râuri, stăvilare uzate, podețe, praguri de fund sau amenajări piscicole abandonate.
Aceste structuri au dimensiuni reduse, nu îndeplinesc funcții de interes public și nu pot fi considerate baraje, indiferent de categoria de importanță. În majoritatea cazurilor, soluțiile recomandate nu presupun demolarea, ci adaptarea tehnică – de exemplu, reprofilarea albiilor sau amenajarea de pasaje pentru pești. Dezafectarea este avută în vedere exclusiv pentru lucrări minore degradate sau care și-au depășit durata de viață, fiind înlocuite cu soluții moderne menite să îmbunătățească regimul de curgere, mediul și siguranța populației.
ANAR indică drept exemplu un caz din județul Galați, unde două baraje piscicole de mică importanță au cedat în urma unor viituri provocate de ploi abundente. Acestea erau destinate exclusiv pisciculturii, aveau importanță redusă, nu se aflau în administrarea „Apelor Române” și prezentau deficiențe majore de întreținere. Situația, menționată inclusiv în rapoarte ale Curții de Conturi, confirmă că riscurile apar în special la lucrările hidrotehnice minore, nu la barajele mari, care sunt proiectate conform standardelor, monitorizate permanent și exploatate în regim strict de siguranță.
În România, „Apele Române” administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje de importanță mai mică. Hidroelectrica gestionează 99 de baraje importante, în timp ce peste 1.500 de baraje mici aparțin autorităților locale, firmelor sau persoanelor fizice, fiind realizate în special pentru piscicultură și agrement.
Deciziile privind conservarea, modernizarea sau, în situații excepționale, dezafectarea unor baraje sunt luate exclusiv de autoritățile române, în baza legislației naționale și a evaluărilor realizate de specialiști. Nu există o listă impusă de Uniunea Europeană cu baraje din România ce ar urma să fie desființate. Evaluările se fac conform normativului NTLH-033/2002, adoptat înainte de aderarea la UE și actualizat în 2025, pentru a permite soluții moderne de postutilizare a unor obiective fără utilitate, la inițiativa și pe cheltuiala deținătorilor.
În concluzie, ANAR reafirmă că nu există nicio obligație europeană de demolare a barajelor din România. Recomandările europene vizează, cu caracter general, doar eliminarea sau adaptarea unor bariere minore, degradate, care pot afecta cursurile de apă, ecosistemele și siguranța populației. România rămâne suverană în deciziile privind păstrarea, modernizarea sau dezafectarea acestor structuri, cu obiectivul declarat de a proteja mediul și sănătatea publică.
