EDITORIAL

Pe 18 august, un drum care trebuia să fie doar o deplasare între două puncte a devenit, pentru două persoane, un test al răbdării și al demnității umane. Pe scaunul din dreapta, o femeie de 87 de ani, internată în spital. La volan, în aplicația Bolt, un șofer care nu a avut, se pare, nici timp, nici chef să fie altceva decât un executant grăbit al unei curse. Iar la finalul acestui episod, platforma care mediază între cerere și ofertă a rămas tăcută, ca și cum un astfel de comportament ar fi acceptabil într-o piață acerbă, dar tot mai puțin umană.

În ultimele zile, SAGA by Kaufland a reușit să câștige titlul incontestabil al subiectului de presă. Nu prin artiștii aduși pe scenă sau prin experiențele oferite publicului, ci prin felul în care a tratat însăși presa care ar fi trebuit să relateze despre eveniment. Iar în această ecuație, alături de clauzele controversate din acordurile de acreditare, se conturează o problemă la fel de gravă: tratamentul diferențiat aplicat jurnaliștilor, în funcție de mărimea sau notorietatea publicației pe care o reprezintă.

Într-o democrație funcțională, presa este egală în fața instituțiilor. Nu contează dimensiunea redacției, vechimea pe piață sau audiența – jurnalistul acreditat are aceleași drepturi și aceeași recunoaștere.