Articol publicat Marți, 20 August 2024
SEMNE DE ÎNTREBARE. Chiar dacă LCCSMS a transmis la redacție răspunsuri care vizează tangențial publicarea apoi ștergerea de pe pagina sa de Facebook a facsimilului cu confirmarea venită din partea Serviciului Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (Rosselkhoznadzor) din Federația Rusă, cum că Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor ar fi trecut un audit specializat „online” în aprilie 2024, serioase semne de întrebare continuă să persiste.
Un astfel de semn de întrebare continuă să fie acela DE CE decidenții LCCSMS, instituție subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), minister important în aparatul de stat în ceea ce privește securitatea și siguranța alimentară a țării, justifică ștergerea postării prin faptul că ar fi fost nevoie de „informații suplimentare”? Ascundem documente de ochii publicului în condițiile în care, anul trecut, am exportat către Rusia mărfuri de doar 236 milioane euro, cel mai mult, produse de îngrijire a părului, medicamente, piese auto și semințe de floarea soarelui.
Care sunt acele detalii suplimentare necesare și de ce acestea nu au fost publicate de biroul de presă al MADR (în contextul subordonării instituționale), având în vedere importanța unor astfel de informări? Și, cu riscul redundanței, de ce o simplă recunoaștere a fost publicată rapid, aproape pe ascuns, doar pe pagina de Facebook a LCCSMS apoi ștearsă?
„Având în vedere cele semnalate de dvs., pentru corecta informare a opiniei publice s-a dispus retragerea de pe pagina de Facebook a LCCSMS a postării din data de 8 august 2024, apreciind că este nevoie de informații suplimentare tocmai pentru a se explica întregul context”, se menționează într-un răspuns transmis în exclusivitate către redacția Surse și Resurse.
Că pare a fi important contextul, o spun chiar cei de la LCCSMS!
În răspunsul instituției se mai menționează că Rosselkhoznadzor ar fi transmis o adresă oficială către MAE român, respectiv către Autoritatea Națională Fitosanitară a țării prin care acestea sunt înștiințate că „importul de semințe și material săditor din țări străine, începând cu data de 09.01.2024, va fi posibil doar dacă sunt însoțite de documente emise de către laboratoarele de testare a semințelor care au fost supuse unui audit pentru recunoașterea conformității acestora cu legislația rusă”. De asemenea, ulterior transmisiei acestei adrese „tuturor statelor membre ale UE”, giganții producători de material semincer din România ar fi transmis solicitări similare către instituțiile abilitate de la noi din țară pentru a fi „sprijinite pentru menținerea relațiilor comerciale cu Federația Rusă”.
Și totuși cât material semincer exportăm în Federația Rusă și unde ne situăm față de celelalte state UE? Apropo, domnilor și doamnelor de la LCCSMS, care sunt cantitatea și valoarea bunurilor pentru care ați întocmit buletine în vederea exportului către Rusia al semințelor certificate în 2023?
Dacă există (și chiar există astfel de relații comerciale UE [România]-Federația Rusă, așa cum am precizat în articolul nostru anterior, însă nu la niveluri extraordinar de importante în 2023), de ce LCCSMS nu a transmis prin voci oficiale (ministrul Agriculturii, premier etc.) de ce mai era nevoie de un audit suplimentar, în condițiile în care laboratorul nostru este acreditat de către International Seed Testing Association (ISTA), care are sediul in Elveția, iar Federația Rusă este și ea membră a instituției? (Vezi facsimil stânga).
„Laboratorul Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor este acreditat de către International Seed Testing Association (ISTA) care are sediul in Elveția. În baza acestei acreditări, testele de laborator efectuate de LCCSMS sunt recunoscute în toate țările asociate ISTA, 83 țări/economii distincte. https://www.seedtest.org/en/informations-footer/about-us.html Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor are relaţii funcţionale cu asociații interne și internaționale: • Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE); • Uniunea Internaţională pentru Protecţia Creaţiilor Vegetale (UPOV); • Asociația de Acreditare din România – RENAR”, au adăugat cei de la LCCSMS.
Este clar că suntem într-un context geopolitic delicat, iar interesele marilor companii din agribusiness care fac afaceri și în România, și peste hotare este mare. Însă trebuie asumată orice astfel de mișcare. Cetățeanul trebuie să cunoască unde anume exportăm material semincer românesc, cine o face (și pune presiune pe instituțiile de stat) și pentru cât.
„În data de 27 mai 2023, Serviciul Federal de Supraveghere Veterinară și Fitosanitară (denumit în continuare Rosselkhoznadzor) a trimis o adresă către Ministerul Afacerilor Externe și către Autoritatea Națională Fitosanitară a României prin care acestea sunt înștiințate că importul de semințe și material săditor din țări străine începând cu data de 09.01.2024 va fi posibil doar dacă sunt însoțite de documente emise de către laboratoarele de testare a semințelor care au fost supuse unui audit pentru recunoașterea conformității acestora cu legislația rusă (referință din Legea federală din 30 decembrie 2021 nr. 454-FZ „Cu privire la producția de semințe”). Solicitări similare au fost transmise tuturor statelor membre ale UE. De altfel, solicitarea a fost transmisă prin intermediul Reprezentanței Permanente a României către Ministerul Afacerilor Externe și Autoritatea Națională Fitosanitară. Ulterior, companiile producătoare de semințe din România care exportă semințe certificate au trimis o adresă către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin care cereau să fie sprijinite pentru menținerea relațiilor comerciale cu Federația Rusă. În adresă se solicita efectuarea auditului Laboratorului Central pentru Calitatea Semințelor și a Materialului Săditor, care întocmește buletinele pentru exportul semințelor certificate. În data de 6 februarie 2024 s-a transmis aplicația pentru auditarea laboratorului de către autoritățile rusești, iar auditul s-a desfășurat online, în data de 25 aprilie 2024. Auditul a constat într-un dialog prin sistem videoconferință între reprezentanții Rosselkhoznadzor și experți români din cadrul Laboratorului, în cadrul căruia s-a analizat dacă certificările acordate de laboratorul din România corespund solicitărilor de acceptare a exportului a țării de destinație. LCCSMS testează valoarea culturala a semințelor prin următoarele teste: determinarea purității și a numărului de semințe străine, determinarea umidității, a masei a 1000 de semințe, a germinației, a viabilității. Testarea se face atât pentru semințele destinate comerțului intern cât și pentru semințele comercializate pe piețe externe. Conform Ordinului MADR privind controlul oficial al calității semințelor prin testarea soiurilor nemodificate genetic privind impurificarea cu organisme modificate genetic, LCCSMS este acreditat RENAR să testeze impurificările cu organisme modificare genetic în semințele convenționale. Confirmarea din partea Rosselkhoznadzor că LCCSMS respectă conformitatea cu standardele acceptate de către Federația Rusă a fost primită în 7 august 2024. Auditul nu a necesitat costuri din partea autorităților române și s-a acordat pe o perioadă de 3 ani”, au continuat cei de la LCCSMS.
2023: Deficit mai mic în relațiile comerciale România-Rusia. Floarea soarelui a rămas în topul exporturilor
În ceea ce privește relația cu Federația Rusă, anul trecut a fost unul cu schimburi comerciale în puternică scădere față de 2022. Ne-am păstrat statutul de net importatori, însă decalajul dintre importuri și exporturi s-a diminuat.
Pentru a sublinia cât de mult s-au modificat relațiile comerciale cu rușii, în anul 2022, anul invaziei din Ucraina, exporturile României în Rusia s-au cifrat la 400 de milioane de euro, pe primele locuri în topul produselor livrate fiind piese auto (este de precizat că uzina Renault din Rusia folosea piese produse în România), produse pentru tratarea părului și medicamente. Importurile se ridicau la 3,86 miliarde de euro, din care mare parte reprezenta țiței. Grupul rusesc LukOil dispune în România de o rafinărie la Ploiești, care se aproviziona cu petrol din Rusia. Găseam în topul celor mai cumpărate produse rusești și îngrășăminte, cauciuc și gaz.
Iată cum, în 2022, aveam un deficit comercial în relația cu Rusia de 3,4 miliarde de euro. În 2023, volumul schimburilor comerciale s-a contractat foarte mult pe segmentul importuri. Acestea au scăzut de peste 10 ori, de la 3,8 miliarde euro la 324 milioane euro, din care jumătate înseamnă petrol. Găsim în continuare în topul importurilor îngrășăminte și cauciuc.
Dacă anul trecut, importul din Rusia a scăzut de peste 10 ori, exportul a rămas aproximativ același. Anul trecut, am trimis mărfuri de 236 milioane euro, cel mai mult, produse de îngrijire a părului, medicamente, piese auto și semințe de floarea soarelui. Deficitul comercial în relația cu Rusia s-a contractat până la 100 milioane de euro, în scădere de 34 de ori.
