În ultimele zile, SAGA by Kaufland a reușit să câștige titlul incontestabil al subiectului de presă. Nu prin artiștii aduși pe scenă sau prin experiențele oferite publicului, ci prin felul în care a tratat însăși presa care ar fi trebuit să relateze despre eveniment. Iar în această ecuație, alături de clauzele controversate din acordurile de acreditare, se conturează o problemă la fel de gravă: tratamentul diferențiat aplicat jurnaliștilor, în funcție de mărimea sau notorietatea publicației pe care o reprezintă.
Privilegiu, nu drept. Un cadou, nu un schimb firesc
Documentul de acreditare pus la dispoziția jurnaliștilor începe cu o afirmație care trădează întreaga filosofie a organizatorilor: „acreditarea este un privilegiu, nu un drept dobândit” . Tonul este unul care, pentru o industrie în care accesul la informație este fundamentul meseriei, ridică imediat semne de întrebare.
Clauzele care au atras cele mai multe critici sunt cele care permit organizatorului să solicite „corectarea, retragerea sau ştergerea materialelor care încalcă prezentul acord” . Jurnalistul are la dispoziție 24 de ore pentru a se conforma, iar în caz contrar, riscă retragerea acreditării . Organizatorii au recunoscut ulterior că „există probleme de formulare” și că „vor revedea formulările care pot genera interpretări neclare”. Înainte de a corecta însă „formularea”, rămâne întrebarea de fond: de ce a fost nevoie să existe o astfel de clauză în primul rând și cine a aprobat-o?
Ecuația cu două categorii de presă
Dincolo de clauzele problematice, ceea ce ridică cele mai mari semne de întrebare este tratamentul diferențiat aplicat presei. Există două categorii de jurnaliști: cei care sunt bineveniți și cei care sunt respinși cu diplomație.
Pe de-o parte, avem invitațiile transmise cu generozitate către presa mainstream. Pe de altă parte, reprezentanții publicațiilor medii și mici sunt respinși, uneori cu explicația că invitațiile pot fi obținute „doar prin aplicația Kaufland” – un răspuns care sună mai degrabă a refuz voalat decât a o invitație autentică.
Mai mult, după cum au semnalat deja mai multe publicații, au existat jurnaliști care au fost refuzați la acreditare încă din faza inițială. Criteriile de selecție nu au fost făcute publice, ceea ce lasă loc speculațiilor: se bazează pe notorietatea publicației? Pe istoricul relației cu organizatorii? Sau, mai grav, pe disponibilitatea de a accepta clauzele restrictive?
Organizatorii susțin că își doresc „jurnaliștii și publicațiile să fie prezenți la festival, să documenteze ceea ce se întâmplă și să relateze independent, inclusiv critic” . Întrebarea legitimă pe care și-o pun cei respinși este: de ce nu suntem și noi demni de această dorință? De ce există două măsuri?
Poziția partenerului principal: Kaufland, tăcerea care deranjează
În această poveste, Kaufland nu este un observator pasiv. Numele său este în titulatura evenimentului: SAGA by Kaufland . Retailerul este partenerul principal, iar imaginea sa devine, prin acest parteneriat, un garant al festivalului.
În comunicările oficiale, Kaufland promovează activ evenimentul prin aplicația proprie , amenajează zone interactive la festival și chiar lansează colecții vestimentare în ediție limitată. În același timp, tăcerea brandului față de controversele legate de clauzele impuse presei este asurzitoare.
Asocierea cu un festival care impune condiții discutabile pentru accesul presei și care practică un tratament diferențiat al jurnaliștilor ridică întrebări fundamentale pentru un brand care se vrea aproape de comunitate. Un retailer de anvergura Kaufland, care se implică în proiecte sociale și comunitare, nu ar trebui să tolereze, nici măcar tacit, practici care limitează libertatea presei.
Libertatea de exprimare, sub semnul întrebării
Un festival care se dorește competitorul celor care se desfășoară în Cluj sau Constanța nu ar trebui să înceapă prin a respinge jurnaliști și a impune condiții care pun sub semnul întrebării libertatea de exprimare. Mai ales atunci când vine cu un trecut financiar complicat și cu întrebări legitime legate de sustenabilitatea sa.
SAGA by Kaufland a reușit performanța rară de a deveni subiect de presă pentru motivul nepotrivit. Iar partenerul său principal – Kaufland – trebuie să își asume o poziție clară: este corect ca un brand care se promovează drept aproape de comunitate să tolereze un tratament inechitabil al presei? Sau, poate, acest comportament reflectă o filosofie mai largă, în care relația cu presa este văzută ca un simplu instrument de promovare, nu ca un parteneriat autentic?
Răspunsul la aceste întrebări ar trebui să vină înainte de orice corectare de „formulare”. Pentru că nu clauzele sunt problema centrală, ci atitudinea din spatele lor.
