Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a trecut la cele veșnice luni dimineaţă la vârsta de 88 de ani, potrivit anunțului făcut de Vatican prin intermediul unui comunicat video.
„În această dimineaţă, la ora 7:35, Episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viaţă a fost dedicată slujirii Domnului şi Bisericii Sale. Ne-a învăţat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj şi iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci şi marginalizaţi”, a anunţat Cardinalul Kevin Farrell, Camerleng al Camerei Apostolice, pe canalul de televiziune al Vaticanului.
Nu demult, Papa Francisc a suferit o dublă pneumonie şi a petrecut mai mult de o lună în spitalul Gemelli din Roma.
A fost cea de-a patra internare de lungă durată a papei în ultimii patru ani. Prima dată a fost internat în 2021 pentru o intervenţie chirurgicală intestinală, apoi în 2023 din cauza unei pneumonii severe, iar la finalul aceluiaşi an, pentru o altă intervenţie chirugicală abdominală.
Francisc participa la evenimente publice într-un fotoliu rulant din cauza unei probleme grave la genunchi şi a fost nevoit să anuleze numeroase rugăciuni, audienţe şi servicii religioase în ultimele luni.
În ceea ce s-a dovedit a fi ultima sa apariţie publică, papa Francisc a apărut duminică, pentru scurt timp, la balcon în faţa miilor de persoane strânse în Piaţa Sfântul Petru pentru a oferi o binecuvântare cu prilejul sărbătorii Paştelui.
În ciuda sănătăţii şubrede, papa Francisc a realizat o călătorie de 12 zile în Asia şi Pacific în prima jumătate a lunii septembrie 2023, urmată de o călătorie în Luxemburg şi Belgia în aceaşi lună.
Un îndemn spre o lume mai dreaptă
Memoria Papei Francisc va fi păstrată cu recunoştinţă în inimile tuturor celor care au găsit în cuvintele sale un îndemn spre o lume mai dreaptă, mai frăţească şi mai umană, a adăugat cu tristețe în glas, luni, Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, amintind de vizita pe care suveranul pontif a efectuat-o în România în 2019.
„Exemplul de dăruire şi de credinţă al Papei rămâne un far luminos în vieţile noastre. Mesajul său plin de compasiune şi chemarea la unitate, la care ne-a îndemnat cu prilejul Vizitei Apostolice în România, din 31 mai-2 iunie 2019, vor continua să inspire generaţii întregi, iar memoria sa va fi păstrată cu recunoştinţă în inimile tuturor celor care au găsit în cuvintele sale un îndemn spre o lume mai dreaptă, mai frăţească şi mai umană. Episcopii, clerul, persoanele consacrate şi credincioşii catolici din România înalţă rugăciuni, prin mijlocirea Fecioarei Maria şi a Fericiţilor Episcopi Martiri Greco-Catolici beatificaţi de Papa Francisc la Blaj, cerând Părintelui Ceresc odihna veşnică pentru sufletul Sfântului Părinte”, a preizat Cardinalul Lucian Mureşan într-un comunicat dat luni publicităţii.
Cel mai probabil, cardinalii vor alege un papă european
Orice bărbat romano-catolic care a fost botezat poate fi luat în considerare pentru a fi ales Papă, scrie BBC. În practică, însă, cardinalii preferă să aleagă pe cineva dintre ei.
Când Papa Francisc, născut în Argentina, a fost ales la conclavul precedent din 2013, el a devenit primul pontif originar din America de Sud, o regiune care reprezintă aproximativ 28% dintre catolicii din lume.
Totuşi, precedentul istoric sugerează că este mult mai probabil ca cardinalii să aleagă un european, şi mai ales un italian.
Dintre cei 266 de papi aleşi până în prezent, 217 au fost din Italia.
Peter Turkson, 76
Fostul episcop de Cape Coast ar fi primul papă de culoare şi ar avea avantajul de a reprezenta Africa. Născut în Ghana, el a fost trimis de Papa Francisc ca emisar al păcii în Sudanul de Sud. Acesta are o poziţionare moderată în delicat al relaţiilor homosexuale, susţinând că legile din multe ţări africane sunt prea dure, dar că opiniile africane pe această temă trebuie respectate. Turkson a fost favoritul caselor de pariuri în timpul conclavului din 2013, când a fost ales Papa Francisc, arată Daily Mail.
Luis Antonio Tagle, 67
Tagle, fostul arhiepiscop de Manila, a ajuns un favorit al caselor de pariuri. Acesta ar avea avantajul de a fi primul papă asiatic, provenind dintr-o regiune cu cea mai rapidă creştere a populaţiei catolice. S-a opus dreptului la avort în Filipine, dar este considerat unul dintre candidaţii mai liberali. A criticat faptul că Biserica Catolică a avut poziţii prea dure cu privire la homosexualitate şi divorţ, considerând că această atitudine a afectat negativ misiunea evanghelică a Bisericii.
Pietro Parolin, 70
Considerat un candidat apropiat status quo-ului, după ce a lucrat alături de Papa Francisc în calitate de Secretar de Stat al Vaticanului. Este văzut ca un moderat, deşi nu atât de apropiat de aripa liberală precum a părut uneori Papa Francisc. Când Irlanda a votat în 2015 pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, Parolin a descris acest rezultat drept „o înfrângere pentru umanitate”. În ultima vreme, steaua lui Parolin a mai apus, din cauza faptului că a fost arhitectul acordului încheiat în 2018 între Sfântul Scaun şi China, pe care unii îl consideră o capitulare în faţa Partidului Comunist Chinez.
Peter Erdo, 72
Arhiepiscopul de Esztergom-Budapesta ar fi al doilea papă, după Ioan Paul al II-lea, care a slujit în fostul bloc sovietic, o perioadă în care liderii bisericii erau adesea persecutaţi. A militat pentru reabilitarea predecesorului său, József Mindszenty, care a fost arestat pentru că s-a opus regimului comunist din Ungaria. Erdő este un conservator convins, care s-a pronunţat împotriva acordării împărtăşaniei catolicilor divorţaţi sau recăsătoriţi.
Jose Tolentino, 59
Originar din Madeira, Portugalia, locul de naştere al lui Cristiano Ronaldo, a slujit ca arhiepiscop şi a ocupat mai multe funcţii în Vatican. Fiind un candidat relativ tânăr, a susţinut ideea că teologii ar trebui să se implice în lumea modernă, urmărind filme şi ascultând muzică.
Matteo Zuppi, 69
Zuppi este Arhiepiscop de Bologna din 2015 şi a fost numit cardinal de către Papa Francisc în 2019. Acum doi ani, Papa l-a desemnat emisar al păcii al Vaticanului pentru Ucraina, în această calitate vizitând Moscova pentru a „încuraja gesturi de umanitate”. Deşi nu a discutat cu Putin, s-a întâlnit cu aliatul controversat al acestuia, Patriarhul Kirill, liderul Bisericii Ortodoxe Ruse, însă fără a obţine progrese diplomatice notabile în urma eforturilor sale.
Mario Grech, 68
Maltezul Grech a fost anterior episcop al insulei Gozo şi în prezent este Secretar General al Sinodului Episcopilor. A făcut apel ca Biserica să „adopte un nou limbaj” atunci când se raportează la cuplurile gay şi la persoanele divorţate, deşi este perceput ca un tradiţionalist.
Robert Sarah, 79
Născut în Guineea Franceză, Sarah este o altă posibilă opţiune pentru a deveni primul papă de culoare, deşi vârsta nu este în favoarea lui. Acesta are funcţii în Vatican încă din timpul pontificatului lui Ioan Paul al II-lea. Este un conservator care a denunţat ideologia de gen ca fiind o ameninţare la adresa societăţii. De asemenea, s-a pronunţat împotriva fundamentalismului islamic.
Francisc: al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice
Francisc (Jorge Mario Bergoglio) a fost al 266-lea episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. A fost primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea.
De asemenea, a fost primul papă originar de pe continentul american şi primul papă iezuit.
El s-a născut în Buenos Aires într-o familie de emigranţi italieni, fiind unul dintre cei cinci copii ai unui muncitor de cale ferată italian. A studiat chimia la Buenos Aires, apoi a urmat cursurile seminarului din cartierul Villa Devoto (Buenos Aires). La 11 martie 1958 a devenit novice în ordinul iezuit. A revenit în Argentina, unde a obţinut licenţa în filosofie la Colegio Máximo San José din San Miguel (Buenos Aires), apoi a predat literatură şi psihologie la Colegio de la Inmaculada din Santa Fe şi la Colegio del Salvador din Buenos Aires.
În anul 1992 a fost numit episcop auxiliar de Buenos Aires.
În consistoriul din 21 februarie 2001 papa Ioan Paul al II-lea l-a ridicat la demnitatea de cardinal.
În data de 14 martie 2013, prima zi de după alegerea sa în funcţia de episcop al Romei şi papă al Bisericii Catolice, a vizitat Bazilica Santa Maria Maggiore şi s-a închinat icoanei Salus populi Romani. La întâlnirea cu jurnaliştii din data de 16 martie 2013 a arătat că şi-a ales numele de papă în amintirea lui Francisc de Assisi. Cu aceeaşi ocazie a spus că i s-a sugerat să-şi ia numele de Adrian, în semn de continuitate cu papa Adrian al VI-lea.
Slujba de inaugurare a pontificatului său a avut loc la 19 martie 2013.
Papa Francisc vorbea cursiv următoarele limbi: spaniolă, limba oficială a Argentinei, italiana – limba maternă a părinţilor -, engleza, franceza, latina, germana, limbă în care şi-a redactat teza de filosofie.
Papa Francisc a vizitat România în perioada 31 mai-2 iunie 2019, sub genericul „Să mergem împreună!”
