Dr. Radu Pavel, Avocat Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, avertizează că amploarea modificărilor fiscale ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026 impune contribuabililor, persoane fizice și juridice, o abordare atentă și fundamentată atât din punct de vedere juridic, cât și fiscal.
Potrivit acestuia, majorările de impozite, noile reguli privind disciplina capitalului social, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri și extinderea sancțiunilor fiscale cresc considerabil riscul neconformării și al litigiilor cu autoritățile fiscale.
„Noile obligații fiscale care se vor aplica începând din 2026 trebuie tratate cu mare atenție atât de către antreprenorii care se află la început de drum și de către entitățile deja existente, cât și de către persoanele fizice vizate, motiv pentru care vă recomandăm să apelați la serviciile unui avocat specializat care să vă ofere consultanța potrivită fiecărui caz în parte”, a declarat Dr. Radu Pavel.
El subliniază că cadrul legal actual oferă instrumente eficiente de protecție – contestarea deciziilor de impunere, suspendarea executării actelor administrative fiscale și acțiunea în contencios administrativ – menite să limiteze impactul financiar al unor măsuri nelegale sau disproporționate. Pentru valorificarea lor, este necesară o analiză riguroasă a situației fiscale concrete și o strategie juridică adaptată fiecărui contribuabil, pentru protejarea patrimoniului și asigurarea continuității activității economice.
Modificările fiscale care intră în vigoare la începutul anului 2026 marchează o schimbare semnificativă în regimul de impozitare aplicabil persoanelor fizice și juridice, în baza pachetului de măsuri adoptat prin Legea nr. 239/2025 privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, validat de Curtea Constituțională. Noile prevederi vizează majorări de taxe și impozite, introducerea de obligații suplimentare pentru contribuabili, consolidarea mecanismelor de control ale ANAF și extinderea sancțiunilor pentru neconformare, având ca scop creșterea colectării veniturilor bugetare și reducerea evaziunii fiscale.
Majorări de taxe și impozite de la 1 ianuarie 2026
Cel de-al doilea pachet de măsuri fiscale, promulgat pe 15 decembrie, anticipează creșteri ale obligațiilor fiscale începând cu 1 ianuarie 2026, afectând direct fluxurile de numerar ale contribuabililor. Ajustări ale cotelor de impozitare și restrângeri ale facilităților fiscale care anterior permiteau optimizări semnificative obligă companiile să își reevalueze strategiile de business. Conformarea necesită o analiză detaliată a fiecărei modificări, impactul resimțindu-se atât în impozitul pe profit, cât și în impozitarea veniturilor persoanelor fizice și regimul TVA pentru anumite bunuri și servicii.
Creșterea impozitelor locale pe clădiri, terenuri și vehicule se realizează prin modificarea regulilor de calcul și reducerea excepțiilor de plată. Sistemul e-Proprietate, un registru centralizat al bunurilor imobile, va fi utilizat pentru eficientizarea colectării impozitelor locale, însă aplicarea sa poate genera litigii privind valoarea impozabilă stabilită de autoritățile locale.
Pachetul fiscal introduce și modificări privind impozitul pe profit, veniturile independente și veniturile din investiții. Pentru multinaționalele cu cifră de afaceri sub 50 milioane euro, cheltuielile deductibile aferente drepturilor de proprietate intelectuală, managementului și consultanței vor fi limitate.
În ceea ce privește veniturile din investiții, impozitul reținut la sursă crește: de la 1% la 3% pentru câștigurile din titluri de valoare deținute mai mult de un an, și de la 3% la 6% pentru cele deținute mai puțin de un an; pentru operațiuni neintermediate și criptomonede, impozitul urcă de la 10% la 16%, menținându-se pragul neimpozabil de 200 lei/tranzacție, cu limită anuală de 600 lei.
Reguli noi pentru societăți comerciale în 2026
Legislația privind societățile comerciale introduce de anul viitor obligații noi privind capitalul social și disciplina financiară. Firmele nou-înființate vor trebui să aibă un capital social minim de 500 lei, iar societățile cu cifră de afaceri netă peste 400.000 lei vor trebui să majoreze capitalul la minimum 5.000 lei. Toate persoanele juridice trebuie să dețină un cont bancar în România sau la Trezoreria Statului, nerespectarea atrăgând riscul declarării inactivității fiscale și, eventual, dizolvarea de drept.
Noile reguli privind cesiunea părților sociale impun notificarea ANAF în 15 zile și constituirea de garanții pentru acoperirea datoriilor fiscale. Restricțiile vizează și împrumuturile între societate și asociați, distribuirea dividendelor, majorările de capital, acceptarea plăților cu cardul și accesul la eșalonări. Regimul inactivității fiscale devine mai sever, contul bancar sau raportările neefectuate putând conduce la dizolvarea automată a firmelor inactive.
Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA)
Legea nr. 239/2025 introduce reguli stricte privind IMCA, impunând păstrarea activelor pentru care s-au aplicat scăderi de valoare pe o perioadă de până la 5 ani, conform art. 45 alin. (24). Nerespectarea atrage recalcularea impozitului minim și perceperea creanțelor accesorii de la trimestrul aplicării reducerii inițiale. Excepțiile se aplică pentru active transferate, distruse sau furate, demonstrabile prin acte judiciare sau documentație contabilă.
Guvernul analizează în prezent reduceri sau eliminări ale IMCA începând cu 2026, ca răspuns la solicitările investitorilor. Premierul Ilie Bolojan a menționat două scenarii: reducerea la jumătate a IMCA de la 1 ianuarie 2026 cu eliminarea în 2027 sau eliminarea completă începând din 2026, decizia urmând a fi luată odată cu pregătirea bugetului de stat pentru 2026.
Contestarea actelor ANAF și prevenirea riscurilor fiscale
Controalele ANAF generează frecvent decizii de impunere cu impact semnificativ. Contribuabilii pot contesta actele fiscale și, dacă soluția nu este favorabilă, pot introduce acțiuni în contencios administrativ pentru anularea sau revocarea actelor ilegale. Procedura poate invoca vicii de procedură, erori de fond sau stabilirea incorectă a obligațiilor fiscale. Termenul de contestație este de 45 de zile de la comunicare, prelungibil la 3 luni dacă actul este incomplet.
Dacă executarea fiscală a început deja, contribuabilul poate utiliza contestația la executare sau la titlu pentru a opri recuperarea creanțelor. Legea permite suspendarea executării actului fiscal pentru maximum 30 de zile de la cunoaștere, inclusiv până la soluționarea definitivă, blocând executarea silită, înscrierea obligațiilor în certificatul fiscal și calculul penalităților, cu anumite excepții.
În concluzie, modificările fiscale din 2026 reprezintă un punct de cotitură pentru mediul de afaceri, impunând o rigoare sporită în gestionarea activelor, respectarea cotelor de impozitare și a regulilor de capital social. Obligațiile legate de IMCA, menținerea activelor și acțiunile în contencios administrativ necesită o abordare proactivă pentru protejarea drepturilor contribuabililor.
