Migrația lucrătorilor din state din afara Uniunii Europene către România aduce beneficii economice importante, dar amplifică riscurile de exploatare prin muncă, avertizează Consiliul Economic și Social (CES) în studiul „Migrația cetățenilor din țări terțe în România: Integrarea pe piața muncii și riscurile exploatării prin muncă”.
Documentul analizează fenomenul aflat în creștere și subliniază atât vulnerabilitățile lucrătorilor, cât și limitările mecanismelor de protecție existente.
Creșterea migrației și riscurile de exploatare
Conform studiului, România a devenit în ultimii ani o destinație emergentă pentru lucrători din Nepal, Sri Lanka, India și alte state asiatice, atrași de oportunitățile de angajare și de accesul la piața europeană. Totuși, creșterea rapidă a fluxurilor migratorii este însoțită de vulnerabilități accentuate, alimentate de proceduri birocratice greoaie, dependența de agenții de recrutare și capacitatea redusă a instituțiilor de control de a preveni abuzurile.
CES atrage atenția că fenomene precum reținerea documentelor, neplata salariilor, cazarea improprie sau munca sub-declarată rămân slab detectate de autorități. Studiul arată că peste 64% dintre permisele de ședere ale cetățenilor non-UE sunt emise în scop de muncă, România înregistrând un deficit structural de forță de muncă în construcții, HoReCa, industria prelucrătoare și agricultură. În același timp, inspecțiile la angajatori sunt insuficiente, iar identificarea victimelor exploatării rămâne sporadică, în special în rândul lucrătorilor asiatici, menționează CES.
Instituția subliniază că reglementarea agențiilor de recrutare este neclară, iar procedurile pentru avize și permise sunt aplicate inconsistent între județe. Această situație creează dependență față de intermediari și crește riscul de abuzuri, în timp ce accesul la servicii sociale, formare profesională și locuire adecvată rămâne limitat. CES recomandă consolidarea mecanismelor de protecție prin inspecții mai frecvente, digitalizarea proceselor administrative, cooperare interinstituțională și programe publice de integrare, inclusiv cursuri de limba română și sprijin juridic.
Studiul atrage atenția că, fără intervenții consistente, migrația pentru muncă poate deveni o zonă de risc major atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori și pentru piața muncii în ansamblu.
