Piața românească de medicamente generice a înregistrat 996 de lansări noi în perioada 2021–2025. Un singur jucător, Zentiva, se află în spatele a 89 dintre aceste produse, reprezentând aproape unul din zece medicamente introduse în această perioadă.
Este o statistică care vorbește de la sine despre amploarea prezenței grupului farmaceutic european pe piața locală. Cu o cotă de 22,1% în volum și 18% în valoare, compania domină segmentul genericelor din România. Datele IQVIA pentru 2025 o plasează pe primul loc în acest sector, în timp ce pe piața totală a medicamentelor ocupă poziția a doua în volum și a treia în valoare.
Fiecare al zecelea medicament vândut în farmaciile românești poartă semnătura producătorului. În spitale, ponderea este și mai impresionantă: unul din patru medicamente administrate provine de la aceeași sursă. Cel mai vândut medicament cu prescripție din țară, Algocalmin, a înregistrat 10,5 milioane de cutii distribuite în ultimele douăsprezece luni.
Două fabrici în București alimentează 43 de piețe externe
Grupul operează unități de producție în capitală cu o capacitate anuală combinată de peste 340 de milioane de unități farmaceutice. Anul trecut, fabricile au livrat 252 de produse diferite în 1.100 de forme de ambalare, totalizând peste 5,9 miliarde de unități galenice și 161,7 milioane de cutii. Aproximativ trei pătrimi din această producție nu rămâne în România.
Exporturile ajung în 43 de țări, inclusiv Germania, Marea Britanie și Franța. Laboratorul european de testare și eliberare gestionează 650 de forme de ambalare destinate pentru 30 de piețe. Investițiile din ultimii patru ani s-au ridicat la aproximativ 40 de milioane de euro, direcționate către linii de producție de mare viteză și modernizarea infrastructurii industriale.
Echipamentele noi includ tehnologii cu eficiență energetică, capacități de autonomie energetică și soluții pentru reducerea amprentei de carbon. Aceste upgrade-uri vin într-un moment în care costurile de producție cresc presiunea asupra întregii industrii.
Genericele tratează 70% dintre pacienți, dar aduc sub 20% din venituri
Medicamentele generice reprezintă coloana vertebrală a accesului la tratament în România. Peste șapte din zece pacienți depind de ele, deși acestea generează mai puțin de o cincime din valoarea totală a pieței farmaceutice. Estimările Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România indică economii de peste un miliard de euro la bugetul sănătății, generate doar de genericele introduse între 2016 și 2023.
Sustenabilitatea financiară a acestui model se confruntă însă cu tensiuni severe. Taxa clawback aplicată medicamentelor generice se situează la 15,6% din valoarea compensată, erodând resursele disponibile pentru investiții în dezvoltare. Presiunile fiscale și politica de prețuri scăzute au determinat dispariția a peste 3.000 de medicamente generice în ultimii ani.
Inflația și creșterea costurilor cu materiile prime amplifică criza. Unele inputuri farmaceutice s-au scumpit cu 30-45% în ultimul deceniu, în timp ce prețurile finale rămân strict reglementate. România aplică un mecanism de stabilire a prețurilor care menține medicamentele printre cele mai ieftine din Uniunea Europeană.
Directiva europeană privind apele reziduale riscă să majoreze costurile cu 60%
Pe lângă presiunile interne, orizontul aduce noi provocări legislative. Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale, care introduce principiul „poluatorul plătește”, ar putea transfera costurile eliminării micropoluștilor către industria farmaceutică. Estimările indică un impact financiar european în creștere de la 1-1,5 miliarde euro la 5-11 miliarde de euro.
Pentru medicamentele generice, această directivă ar putea majora costurile de producție cu 50-60%. În Țările de Jos, modelele de proiecție arată creșteri de 220% pentru anumite antibiotice critice și de 900% pentru tratamentele de primă linie în diabet. Aceste scenarii pun sub semnul întrebării disponibilitatea unor tratamente accesibile pe termen mediu.
Industria propune un pachet de soluții pentru deblocarea situației. Printre acestea se numără noua legislație de preț și evaluare tehnologică în sănătate, eliminarea comparațiilor cu cele 12 țări și a modelului de calcul bazat pe cel mai mic preț. Eliminarea sau reducerea taxei clawback la pragul de 5% reprezintă o altă solicitare prioritară.
Strategia de viitor vizează recunoașterea sectorului ca strategic național
Producătorii solicită încadrarea industriei farmaceutice ca „Sector Strategic” de securitate națională și competitivitate economică, conform recomandărilor Raportului Draghi. O Hotărâre de Guvern care să definească industria producătoare de medicamente generice ca sector industrial prioritar ar deschide accesul la scheme de ajutor de stat.
Crearea unei Comisi Interministeriale și alinierea la Politica Industrială a Uniunii Europene figurează pe lista de priorități. Comisia Europeană a lansat deja Alianța pentru Medicamente Critice, însă România nu poate participa eficient fără integrarea industriei în portofoliul Ministerului Economiei.
Această integrare ar deschide simultan accesul la fonduri europene dedicate reindustrializării, precum platforma STEP pentru tehnologii strategice. Grupul farmaceutic european numără peste 1.450 de angajați în România, dintre care 1.044 în producție și 315 în zona comercială. Patru generații active lucrează cot la cot într-un mediu certificat Top Employer pentru al cincilea an consecutiv.
