Era primul ei festival. Bucurie. Așteptări. Pregătiri. Zeci de mii de oameni, lumini orbitoare, basul vibrând prin piept și libertate cât cuprinde. În jur, toți păreau „fericiți”, mai vii ca niciodată. Cineva i-a întins o pastilă. „Te ajută să simți muzica altfel”, i-a spus. A ezitat. Apoi a luat-o.
După o oră, lumea se învârtea. A doua zi, nu-și mai amintea nimic. I-au spus că a leșinat. Că a fost dusă la cortul medical. Părinții au fost sunați. A fost doar pentru o seară. Dar urmările au durat luni. Vi se pare cunoscută povestea?
Încep marile festivaluri atât în București, cât și în țară. Oamenii continuă să-și pună aceeași întrebare: – „Ce vor întreprinde autoritățile și organizatorii, astfel încât să nu se mai ajungă la tragedii?” Deja, ca un preambul, într-un hotel situat pe Litoralul Mării Negre au fost depistate și confiscate substanțe interzise ascunse în nișe speciale din spatele unor tablouri. Ingenios, nu? Nisipul, deja „fumat”.
Festivalurile sunt despre muzică, dans și conexiuni — dar, din păcate, și despre tentații periculoase. În România, consumul de droguri la evenimente muzicale e un fenomen în creștere, iar efectele sunt mai reale decât pare în clipurile de pe Instagram.
Documentăm în perioada următoare un articol complet, pentru a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în culisele festivalurilor și ce riscuri ascund ele pentru tineri. Deja, fenomenul consumului de droguri trece de evenimente de acest gen, de colțul străzii, noaptea, și ajunge să fie o obișnuință ziua în amiaza mare. Vom reuși să fim parte integrantă din combaterea activă a consumului de substanțe interzise, bineînțeles, dacă organizatorii evenimentelor vor fi deschiși să colaboreze, iar autoritățile competente ne vor susține în acest demers jurnalistic.
Schimbări semnificative
Cum vor fi prezente autoritățile de resort în cadrul acestor festivaluri, greu de înțeles. Cum ne vor susține în demersul nostru? Și mai greu de înțeles. Și asta deoarece Agenția Națională Antidrog (ANA), înființată prin Legea nr. 143/2000 și aflată anterior în subordinea Ministerului Afacerilor Interne (MAI), a fost desființată prin Ordonanța de Urgență nr. 147/2024. Acest act normativ a dispus „divizarea totală” a ANA, prin preluarea activității, patrimoniului și personalului financiar-contractual în structuri noi.
În locul ei, a fost înființată Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor – o instituție plasată direct în subordinea Prim‑ministrului, eliminând legătura cu MAI. Scopul declarat este să se abordeze consumul de droguri ca o problemă de sănătate publică și adicții, cu accent pe prevenție și asistență medicală, în special pentru tinerii și minorii afectați.
Mai exact, Poliția din fosta ANA a fost redistribuită înapoi la MAI, iar personalul ne‑polițienesc a trecut la noua agenție. Centrele județene de prevenție, evaluare și consiliere, anterior sub ANA, au fost transferate către Ministerul Sănătății, sub forma unor centre de sănătate mintală și pentru prevenirea adicțiilor. Ulterior, prin Hotărârea de Guvern nr. 186/2025 (publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 184 din 3 martie 2025), s-a stabilit organizarea, atribuțiile și structura acestei noi agenții, care funcționează cu până la 50 de posturi și este condusă de un președinte (rang secretar de stat) și un vicepreședinte (rang subsecretar) numiți de prim‑ministru.
Dacă în anii anteriori, personalul ANA era constant prezent la festivaluri, anul acesta sunt mari semne de întrebare cu privire la competențe. Deocamdată, pagina oficială a ANPCDDA nu există, ci doar o pagină de Facebook pentru informare. Cum se vor informa tinerii despre pericolul reprezentat de consumul de stupefiante? Întrebarea rămâne…
