Curtea Constituțională a României a anulat pe 6 decembrie 2024 rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale desfășurat pe 24 noiembrie, invocând „multiple nereguli și încălcări ale legii electorale… [care] au compromis transparența și corectitudinea campaniei electorale” și au ridicat suspiciuni privind corectitudinea desfășurării scrutinului.
Decizia a fost criticată de unii observatori ca fiind „interferență politică în alegeri și o restricție nejustificată asupra discursului politic defavorizat, de o natură și severitate fără precedent”. Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România a notat caracterul excepțional al intervenției și impactul acesteia asupra climatului democratic.
Curtea Constituțională a susținut că alegerile au fost „influențate în mod nejustificat de o operațiune de informare rusească desfășurată pe rețelele sociale”. Totuși, potrivit raportului, „observatorii independenți au sugerat că respectiva campanie pe rețelele sociale a fost o activitate electorală organică, desfășurată de un partid politic român”.
Anularea a lăsat scena politică într-o stare de incertitudine, cu un calendar electoral revizuit și planuri pentru reluarea primului tur în mai 2025. Măsura a alimentat speculații cu privire la motivațiile reale din spatele deciziei și a declanșat dezbateri aprinse despre limitele implicării judiciare în procesul electoral.
Criticii au avertizat că precedentul creat ar putea slăbi încrederea publicului în independența instituțiilor și în capacitatea României de a organiza alegeri libere și corecte. Susținătorii deciziei au argumentat că aceasta a fost necesară pentru protejarea integrității procesului electoral în fața ingerințelor externe.
Reluarea scrutinului a fost privită atât ca o oportunitate de restabilire a legitimității procesului, cât și ca o sursă de tensiuni suplimentare, pe fondul unei campanii deja marcate de polarizare și suspiciuni reciproce.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat nu demult la Euronews că lipsa unor explicații suficient de detaliate privind anularea alegerilor în România este unul dintre factorii care au dus la suspendarea programului Visei Waiver pentru România.
„În dreptul nostru este adevărat că eram foarte aproape de o decizie finală pozitivă, au existat niște elemente, inclusiv lipsa de explicații față de anularea alegerilor sau explicații la un nivel mai puțin detaliat și mai puțin clar decât ar fi fost și așteptarea administrației SUA, care au contribuit la decizia de a nu duce până la bun sfârșit procesul de evaluare României astfel încât să intre în programul viza waiver la acel moment”, a afirmat Țoiu.
Aici veți putea consulta raportul citat: Romania 2024 Human Rights Report
