Cătălin Cîrstoiu, managerul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB) și decan al Facultății de Medicină, a ales să iasă din tiparul declarațiilor protocolare. În locul discursurilor oficiale, a deschis ușa unei reflecții mai profunde, adresând fiecărui absolvent întrebarea care ar putea să-i definească întreaga carieră: „Ce medic vrei să devii?”.
Sub această emblemă, promoția 2020-2026 a UMF Carol Davila a trăit, recent, un examen care a fost mai mult decât o probă de cunoștințe. A fost o punte între vocație și responsabilitate, între istoria unei instituții și viitorul actului medical din România.
Examenul de disertație nu e doar un moment, este un simbol
În spatele zidurilor bătrâne ale Palatului de Medicină, clădire care a asistat la nașterea unor nume grele ale științei românești, răsună încă ecoul unei fraze simple, dar încărcate de semnificație: „Sunt mândru să fiu absolvent al Facultății de Medicină din cadrul UMF București”. Pentru cei șase ani de studenție care s-au încheiat zilele trecute, aceste cuvinte nu sunt doar o formulă de împlinire. Reprezintă o moștenire. După cum subliniază însuși decanul, profesia de medic nu începe și nu se termină cu un examen. Este un angajament de o viață față de un trecut care impune respect și față de un viitor care cere responsabilitate.
„Cred că despre Facultatea de Medicină, noi, profesorii, trebuie să vorbim zi de zi. Pentru că așa avem grijă de sănătatea oamenilor de azi și de mâine,” a scris într-o postare pe Facebook, rcent, Cătălin Cîrstoiu.
Este o declarație care depășește cadrul festiv. Ea leagă actul didactic de soarta pacientului, iar performanța academică de nevoia reală a sistemului sanitar. Întrebarea centrală nu este, așadar, una retorică, ci una care sondează însăși esența misiunii unui medic.
„Ce medic vrei să devii?” – o întrebare care schimbă perspectiva
Departajarea dintre o carieră de succes și una mediocre începe adesea nu cu tehnica, ci cu atitudinea. De aceea, ediția din acest an a examenului de licență a fost gândită ca un proiect ce depășește simpla evaluare academică. Este un manifest despre responsabilitate, asumare și vocație. Întrebarea lansată de decan nu se referă la alegerea specialității – cardiologie, ortopedie sau pediatrie – ci la felul în care fiecare absolvent își dorește să practice medicina. Este un test al caracterului, nu doar al memoriei.
„Pentru că examenul de licență marchează finalul unei etape. Întrebarea «Ce medic vrei să devii?» deschide însă una nouă”, explică profesorul.
Această nouă etapă nu mai iartă ignoranța, dar nici lipsa de empatie. Societatea are nevoie, așa cum atrage atenția Cîrstoiu, de medici bine pregătiți, integri, dar și de profesioniști care știu să comunice și să colaboreze.
„Să nu uite niciodată că, dincolo de diagnostic și tratament, se află un om”, este îndemnul care rezonează ca o busolă morală pentru tânăra generație.
Muncă tăcută și respect social, în spatele lumii reflectoarelor
În timp ce absolvenții erau în centrul atenției, organizatorii au rămas în umbră. O alegere deliberată. Cătălin Cîrstoiu face o distincție clară între vizibilitatea publică și efortul real, între aparență și substanță. Referindu-se la perioada examenelor de admitere, el dezvăluie o latură mai puțin știută a funcției sale: munca de birou, efortul logistic și administrativ care durează săptămâni întregi, nu doar o singură zi.
„Nu m-au văzut duminica la conferința de presă… nu m-au văzut pentru că munceam”, mărturisește el.
„Nu am nevoie de laude sau vizibilitate”, adaugă managerul, arătând că adevărata recunoaștere nu vine din expunere, ci din rezultate.
În viziunea sa, laudele meritate aparțin celor 2800 de tineri care au investit nopți întregi în studiu, indiferent de rezultatul admiterii. Însă, dincolo de sacrificiul personal, Cîrstoiu atrage atenția asupra unei dezechilibre sociale: „Respectul față de medic ar trebui să fie o regulă socială!”, spune el, respingând polemicile sterile despre salarii tăiate, grile incorecte sau statistici superficiale. Este un avertisment dur pentru cei care comentează fără să cunoască realitatea dintr-un spital sau dintr-o sală de curs.
Reflecții finale despre generația care vine
Cei care au susținut recent examenul de licență nu sunt doar nume într-o listă oficială. Sunt puntea între România de azi și sănătatea de mâine. Prin mesajul său, Cătălin Cîrstoiu nu doar că i-a felicitat, dar i-a și provocat să fie mai buni decât generațiile anterioare. Să fie medici care ascultă, care cercetează și care nu se tem să pună întrebări dificile, începând cu aceeași întrebare care i-a însoțit în ultima zi de facultate.
Discursul său, lipsit de lozinci, dar plin de substanță, reamintește că o facultate de medicină nu este doar o fabrică de diplome. Este un for al formării umane, unde rigoarea științifică se împletește cu compasiunea. Iar în vremuri în care sistemul sanitar este adesea contestat, astfel de voci care pun accent pe muncă, vocație și onestitate sunt mai necesare ca oricând.
