Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a parcurs recent o serie de demersuri concrete de eficientizare instituțională și de modernizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate, măsuri asumate de conducerea instituției la preluarea mandatului și care se adaugă reformelor derulate în ultimul an.
Printre acestea se numără extinderea accesului la tratamente și servicii medicale, simplificarea fluxurilor administrative, digitalizarea, creșterea transparenței decizionale și utilizarea optimizată a resurselor publice în favoarea asiguraților.
Departament de Farmaco-Economie înființat la CNAS
Consiliul de Administrație al CNAS a validat crearea Departamentului de Farmaco-Economie, structură cu statut de serviciu aflat în subordinea directă a președintelui instituției, care va funcționa cu personal contractual de specialitate – medici, farmaciști și economiști. Inițiativa a fost salutată de președintele CNAS, care a mulțumit membrilor Consiliului de Administrație și echipei de conducere pentru susținere.
Apariția acestei structuri este justificată de ritmul accelerat al terapiilor inovatoare, de majorarea cheltuielilor farmaceutice și de imperativul fundamentării deciziilor de compensare a medicamentelor pe baza dovezilor științifice, a datelor clinice și a parametrilor economici solizi. Noua entitate va avea ca obiective utilizarea rațională a banului public, optimizarea mecanismelor de rambursare și de negociere a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat, precum și conturarea unor politici de sănătate moderne, ancorate în statistici și rezultate concrete. Sunt căutați specialiști cu experiență solidă în aceste domenii, dispuși să se alăture echipei CNAS pentru a clădi o structură capabilă să joace un rol determinant în reformarea sistemului de asigurări de sănătate din România.
Audit intern consolidat pentru fonduri de 18 miliarde euro
Tot prin decizie a Consiliului de Administrație, CNAS a operaționalizat Direcția Națională de Audit Public Intern, rezultată din reorganizarea și consolidarea structurii de audit existente, o mutare calificată drept esențială pentru întărirea instituțională a Casei. Instituția gestionează anual aproximativ 18 miliarde de euro reprezentând fonduri publice destinate sănătății, iar funcția de audit trebuie să dispună de instrumentele necesare pentru a măsura eficiența cheltuirii resurselor, a detecta zonele vulnerabile și a emite recomandări menite să susțină îmbunătățirea continuă a activității CNAS și a caselor teritoriale.
Colaborare public-privat reglementată pentru programe naționale
A fost supus dezbaterii publice proiectul de ordin al președintelui CNAS care instituie o metodologie obiectivă și transparentă de evaluare a situațiilor în care capacitatea furnizorilor din sistemul public nu mai acoperă necesarul în cadrul programelor naționale de sănătate.
Inițiativa urmărește consolidarea complementarității efective dintre sectorul de stat și cel privat, pornind de la criterii clare și verificabile, nu de la aprecieri discreționare. Pacientul trebuie să se afle în centrul acestei abordări. Atunci când infrastructura publică devine insuficientă pentru a răspunde cererii reale, mecanismele de cooperare cu furnizorii privați trebuie activate într-un mod previzibil și transparent, garantând asiguraților un acces mai rapid la servicii medicale decontate din fonduri publice.
Sunt vizate programe critice pentru bolnavii cu afecțiuni severe: oncologie, afecțiuni cardiovasculare, radioterapie, investigații de mare complexitate precum PET-CT și altele. Ținta este ca pacienții să primească diagnostic și tratament la timp, cât mai aproape de domiciliu, de familie și de comunitatea locală. Strategic, măsura vizează atât scurtarea timpilor de așteptare, cât și exploatarea eficientă a capacităților disponibile în sistem, în beneficiul direct al celor care necesită intervenții medicale prioritare.
Cele trei direcții reprezintă piese concrete ale unui puzzle mai larg de reformă instituțională, eficientizare administrativă, transparentizare și modernizare a CNAS. Dincolo de schimbările de organigramă, ele urmăresc să crească capacitatea instituției de a lua decizii fundamentate, de a cheltui mai eficient banul public și de a oferi asiguraților un acces mai rapid și mai echitabil la servicii medicale de calitate.
