O evaluare strategică și informări constante privind evoluțiile din Orientul Mijlociu solicită Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, pe fondul instabilității generate de conflictul declanșat la finele lunii februarie.
Atacurile concertate ale SUA și Israelului asupra Iranului, datate 28 februarie 2026, au transformat radical peisajul securității internaționale, provocând turbulențe sistemice în regiune și amenințând cu o criză energetică mondială. Volatilitatea extremă, care definește actualul climat de securitate, se traduce pentru România prin presiuni multiple: explozia costurilor la combustibili, operațiuni complexe de evacuare a resortisanților, dar și o relevanță sporită a facilității de la Deveselu, componentă esențială în arhitectura de apărare antirachetă a Europei împotriva unor potențiale amenințări balistice din zonă.
Demersurile interinstituționale vizează Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe, urmărind: situația operativă și scenarii de escaladare; implicațiile asupra securității naționale; consecințele pentru angajamentele externe și planificarea militară; ajustări necesare ale posturii defensive; coordonarea cu structurile NATO și UE; măsurile de protecție și repatriere a cetățenilor români; analiza diplomatică și geopolitică; poziționarea în mecanismele internaționale; impactul asupra intereselor strategice regionale ale țării.
„În astfel de momente, este esențial ca Parlamentul să fie corect și complet informat. Rolul nostru este să exercităm control parlamentar responsabil și să ne asigurăm că instituțiile statului sunt
pregătite pentru orice evoluție a situației”, a declarat președintele Comisiei, deputat Mihai Weber.
Pentru datele clasificate, se ia în considerare organizarea unor sesiuni suplimentare într-un cadru securizat.
Comisia își reiterează angajamentul față de stabilitate, cooperare instituțională și apărarea intereselor naționale și ale cetățenilor.
