Într-o declarație oficială a directorului general al AFIR, Adrian-Ionuț Chesnoiu, acesta arată cu degetul către Comisia Europeană (CE), în contextul noului cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală, și precizează că fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.
„Am urmărit cu mare atenție propunerea Comisiei Europene privind noul cadru financiar pentru agricultură și dezvoltare rurală. Din păcate, chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva: fondurile destinate Politicii Agricole Comune vor scădea semnificativ, iar dezvoltarea rurală riscă să fie lăsată pe plan secundar.
„În forma actuală, Comisia propune unificarea celor doi piloni tradiționali ai PAC într-un singur fond gestionat prin Planurile Naționale și Regionale. Practic, se menține un buget separat doar pentru plățile directe, în timp ce finanțarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanții clare. Este un pas riscant. Pentru România, unde dezvoltarea rurală este o necesitate economică și socială, această schimbare ar putea avea efecte negative pe termen lung”, scrie Chesnoiu pe pagina oficială a instituției.
România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR
Acesta a adăugat că, în perioada 2014 – 2020, țara noastră a absorbit aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte finanțate prin AFIR. În prezent, România are la dispoziție aproximativ 7 miliarde de euro dedicate dezvoltării rurale.
„Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate. Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani. Pe de altă parte, păstrarea plăților directe pentru fermieri este un lucru pozitiv, dar nu suficient. Și aceste sume, chiar dacă sunt „protejate”, vor fi mai mici decât în prezent. Or, fermierii noștri se confruntă deja cu costuri în creștere, cu schimbări climatice, cu presiuni pe piață. Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce”, a afirmat totodată Adrian-Ionuț Chesnoiu.
Mai mult, țara noastră are specificul ei: o agricultură polarizată, multe ferme mici care depind de fondurile europene, dar și nevoi uriașe în satele izolate, unde PAC a însemnat deseori singura sursă de dezvoltare reală. El spune că dacă România pierde echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu face altceva decât să adâncească decalajele deja existente.
„În concluzie, consider că propunerea actuală nu reflectă în mod realist nevoile sectorului agro-rural din România. Nu pun la îndoială buna intenție a Comisiei, dar cred că este esențial ca vocea statelor membre să fie ascultată în perioada de negociere. Avem nevoie de o PAC care să rămână echilibrată, dublu-pilon, corect finanțată și capabilă să sprijine în mod concret fermierii și satele europene. Le solicit, așadar, pe această cale, tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere, să țină cont de aspectele de mai sus și de faptul că în ultimii 25 de ani prin fondurile europene destinate României, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică”, a conchis acesta.
Eficientizarea și echilibrarea sprijinului acordat statelor membre UE
Pe de altă parte, CE subliniază că reforma propusă are ca obiectiv principal eficientizarea și echilibrarea sprijinului acordat statelor membre. Executivul european susține că, deși bugetul PAC ar putea fi mai mic în termeni reali, fondurile vor fi direcționate mai eficient, cu accent pe fermele mici și mijlocii, prin introducerea unui plafon anual de 100.000 de euro per fermier și reducerea treptată a plăților pentru exploatațiile mari. Potrivit Comisiei, această măsură este menită să corecteze dezechilibrul existent, în care o proporție redusă de fermieri beneficiază de majoritatea fondurilor.
Cu privire la temerea că dezvoltarea rurală va pierde din importanță, CE a afirmat nu o dată că aceasta rămâne un pilon esențial în noua arhitectură a PAC, fiind integrată în strategii mai largi legate de Pactul Verde European, digitalizare și coeziune teritorială. Deși nu mai este garantată o alocare separată la nivel european pentru dezvoltarea rurală, statele membre vor avea libertatea de a-și configura Planurile Strategice Naționale, astfel încât să răspundă propriilor priorități. Astfel, România ar putea, teoretic, continua să aloce fonduri substanțiale zonelor rurale, dacă stabilește acest lucru ca obiectiv intern.
Presiuni crescânde pentru simplificarea birocratică
Totodată, CE atrage atenția că reforma PAC vine în contextul unei presiuni crescânde pentru simplificarea birocratică și adaptarea la noile realități climatice și economice. Planul de reformă urmărește reducerea sarcinilor administrative pentru fermieri și condiționarea sprijinului financiar de îndeplinirea unor obiective de mediu și sustenabilitate, cum ar fi conservarea biodiversității, gestionarea eficientă a apei și tranziția ecologică. Comisia respinge ideea că aceste obiective ar fi în contradicție cu interesele fermierilor, susținând că ele reprezintă o condiție esențială pentru reziliența pe termen lung a agriculturii europene.
Deși Bruxelles-ul nu neagă faptul că fondurile PAC vor fi supuse unor ajustări bugetare, oficialii europeni insistă că reforma propusă oferă flexibilitate, promovează echitatea și pune accent pe durabilitate. Comisia îndeamnă statele membre, inclusiv România, să folosească noile mecanisme cu responsabilitate, pentru a asigura un echilibru între sprijinul acordat fermierilor și nevoile comunităților rurale.
