Afişez elemetele după tag: ucraina

Proiectul guvernamental ucrainean care prevede vânzarea terenurilor agricole către străini și care se lovește de opoziția majorităţii populaţiei va fi tranşat prin referendum, a anunțat luni, 11 noiembrie 2019, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Șeful statului a promis că va ridica embargoul privind vânzarea de terenuri arabile, o mişcare care potrivit susţinătorilor acestei măsuri va crea oportunităţi semnificative pentru investiţii în agriculturii în unul din cei mai mari exportatori mondiali de cereale.

Chiar și așa, în rândul populaţiei Ucrainei există o reticenţă faţă de ridicarea embargoului, unul dintre motive fiind şi îngrijorările că o mare parte din terenuri vor fi achiziţionate de companii străine.

„Străinii şi companiile în care străinii sunt acţionari vor putea să cumpere terenuri arabile în Ucraina doar dacă populaţia Ucrainei îşi va da acordul într-un referendum. Această clauză va fi inclusă în legea cu privire la liberalizarea pieţei terenurilor arabile”, a afirmat cu tărie Volodimir Zelenski printr-un mesaj video.

Totodată, preşedintele Ucrainei a mai anunţat că, în perioada următoare, Parlamentul de la Kiev va elabora şi adopta un act normativ care va clarifica mecanismul de organizare a referendumului, care va oferi ucrainenilor dreptul de a decide cu privire la subiectul achiziţiei terenurilor arabile.

Conform sondajelor de opinie, un procent cuprins între jumătate şi două treimi dintre ucraineni se opun ideii vânzărilor terenurilor agricole.

În prezent, Ucraina dispune de o suprafaţă de 32,5 milioane hectare de teren arabil aproape dublu decât Franţa, iar aceste terenuri se numără printre cele mai fertile din lume. Acestea sunt disponibile doar spre arendare, ceea ce frânează investiţiile în sectorul agricol, devenit în ultimii ani unul din motoarele economiei ucrainene, generând 15% din Produsul Intern Brut şi 40% din exporturi.

Analiștii Băncii Mondiale apreciază că deschiderea pieţei terenurilor agricole ar putea contribui la o creştere suplimentară a PIB-ului de ordinul a 2% timp de mai mulţi ani în această ţara care în prezent este una din cele mai sărace din Europa.

Joi seară, senatorii americani au informat că administrația prezidențială a SUA a deblocat un ajutor militar în valoare de 250 de milioane de dolari pentru Ucraina.

Potrivit Reuters, fondurile au drept scop asistența Ucrainei în criza privind separatiștii pro-ruși susținuți de Moscova. Rusia a anexat Peninsula Crimeea în anul 2014.

Înainte, câțiva democrați au afirmat că administrația prezidențială a blocat ajutorul militar pentru a pune presiune pe Guvernul ucrainean în contextul campaniei de realegere a lui Donald Trump în funcția de președinte.

Senatorii republicani și democrați au informat că ajutorul umanitar a fost din nou deblocat de Casa Albă miercuri noaptea, cu câteva ore înainte de o dezbatere a unui amendament care ar fi interzis astfel de obstrucționări pe viitor.

Potrivit unui document postat pe site-ul Autorității Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), există riscul ca, la iarnă, să nu poată fi alimentaţi toţi consumatorii de gaze din România, având în vedere că există „suspiciuni rezonabile” ca fluxul de gaze din import prin Ucraina să fie redus.

„Având în vedere că pentru iarna 2019-2020 sunt suspiciuni rezonabile ca furnizarea gazelor naturale pe direcţia Ucraina să fie redusă, există riscul neasigurării cu gaze naturale pentru toţi consumatorii, motivat de asemenea de capacitatea redusă a celorlalte puncte de interconectare. În aceste condiţii, ar putea fi necesară întreruperea unor categorii de consumatori şi trecerea unor grupuri termoenergetice la funcţionarea pe păcură”, precizează sursa citată.

Ar fi pentru prima dată când autorităţile din România vorbesc de pericolul ca importurile de gaze să fie periclitate de faptul că acordurile între Rusia şi Ucraina pentru tranzitul de gaze încetează la 31 decembrie 2019.

Până acum, Transgaz afirma, în documentele publice, că partea română nu a primit nicio informare cu privire la fluxul de gaze din Rusia via Ucraina.

Informaţia privind acest risc apare în nota explicativă a unui proiect de ordin prin care ANRE vrea să modifice metodologia de stocare a gazelor pentru iarnă.

„În cazul apariţiei unei asemenea situaţii întreruperea furnizării gazelor naturale din direcţia Ucraina va afecta întreaga regiune, atât Ungaria cât şi Bulgaria fiind nevoite să declanşeze mecanismele de securitate pentru a-ş proteja proprii consumatori. Ca urmare nu vor mai fi disponibile gaze naturale pe punctele de interconectare cu cele două ţări”, se mai arată în documentul citat.

Astfel, cu toate că prin Decizia ANRE nr. 664/10.04.2019 a fost stabilit stocul minim pe care Transgaz are obligaţia de a-l constitui în depozitele subterane, există riscul ca, în cazul unei întreruperi a furnizării gazelor naturale din direcţia Ucraina, Transgaz să nu deţină în depozite cantitatea de gaze naturale necesară operării şi asigurării echilibrului fizic al sistemului de transport şi nici să nu aibă posibilitatea de a achiziţiona această cantitate prin mecanisme de piaţă, avertizează specialiştii ANRE.

Totodată, trebuie ţinut cont şi de faptul că, în prezent, capacitatea disponibilă pe punctele de interconectare Csanadpalota şi Giurgiu-Ruse sunt limitate din punct de vedere tehnic, iar capacităţile disponibile pe aceste puncte au fost deja rezervate.

„Având în vedere această ipoteză, o soluţie identificată constă în realizarea unui stoc de gaze naturale în depozitele de înmagazinare subterană care să acopere cel puţin dezechilibru cu titlu deficit al utilizatorilor de reţea, înregistrat la nivelul sistemului de transport, în perioadele 1 octombrie - 31 martie din anii anteriori. Având în vedere termenul foarte scurt în care se mai pot injecta gaze naturale în depozitele subterane este necesară adoptarea în regim de urgenţă a acestui proiect de act normativ. Prin urmare, va rugăm să aprobaţi publicarea acestui proiect de Ordin pe pagina de internet a ANRE, în regim de urgenţă, în perioada 28.08.2019 - 06.09.2019”, potrivit notei explicative.

Potrivit Agerpres, preşedintele ANRE, Dumitru Chiriţă, a declarat, luni, 26 august 2019, că până în prezent obligaţia de înmagazinare a gazelor naturale pentru iarnă a fost îndeplinită în proporţie de 97%.

„În cursul acestui an, ANRE a stabilit obligaţia de înmagazinare a gazelor pentru perioada de iarnă cu 10% peste ce a fost în 2018. Posibil ca această creştere a importului să fie determinată şi de creşterea obligaţiei de înmagazinare. Acum obligaţia de înmagazinare este îndeplinită în proporţie de 97%. Estimăm că această obligaţie va depăşi 100 la sută, ceea ce este un lucru bun, având gaze în depozite, putem să gestionăm mai bine situaţia”, a mai spus Chiriţă.