Creveți, brânză, avocado, citrice, cereale instant și dulciuri. Iată câteva alimente aflată pe lista de export a venezuelenilor, chiar dacă nivelul comerțului peste graniță nu este foarte mare, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an.

Potrivit Reuters, circa 90% din producţia de creveţi realizată Maracaibo, municipalitate din nord-vestul Venezuelei, este destinată Europei şi Asiei, cu aprobarea preşedintelui Nicolas Maduro, care vrea să majoreze exporturile de produse alimentare pentru a strânge valuta necesară cu care să stabilizeze o economie în criză.

Pe lângă creveţi, statul sud-american a început să exporte brânză, avocado, citrice, cereale instant şi dulciuri. Până în prezent, vânzările pe pieţele externe sunt mici, majoritatea companiilor înregistrând vânzări sub pragul de un milion de dolari pe an. În comparație, exporturile de petrol ale Venezuelei s-au ridicat la 29 miliarde de dolari anul trecut. Însă chiar şi aşa, încurajarea exporturilor reprezintă o modificare de direcţie pentru Guvernul de la Caracas, care timp de mai mulţi ani a dat vina pe sectorul privat pentru lipsa de produse alimentare de bază.

În urmă cu doi ani, aproximativ 140 de companii din Venezuela au început să exporte pentru prima dată, jumătate dintre ele comercializând produse alimentare, potrivit cifrelor furnizate de firma de consultanţă Import Genius. În ultima perioadă însă, unii producători au început să se bazeze mai mult pe comerțul peste graniță, ca urmare a prăbuşirii monedei locale care a afectat cheltuielile de consum pe piaţa internă.

Statisticile oficiale relevă că, în 2019, companiile venezuelene au vândut peste hotare creveţi în valoare de 81 milioane dolari, în creştere faţă de 54 milioane dolari în 2016, ceea ce plasează creveţii pe locul patru în topul exporturilor non-petroliere ale Venezuelei.

În luna iulie a acestui an, preşedintele Nicolas Maduro, însoţit de camerele televiziunilor, a făcut o vizită la o fabrică din apropiere de Caracas care vinde ciocolată în Japonia. Cu această ocazie, Maduro a spus că obiectivul tuturor acestor exportatori este să genereze „euro, ruble, yuani şi criptomonede”.

Pentru a putea comercializa alimente peste graniță, producătorii au nevoie de o gamă largă de autorizaţii guvernamentale. În perioada fostului preşedinte Hugo Chavez, administraţia le refuza în mod frecvent producătorilor astfel de autorizaţii, însă administraţia Maduro a relaxat restricţiile pentru a permite ca o cantitate mai mare din producţie să meargă peste hotare.

Însă chiar dacă numărul produselor disponibile a crescut, din cauza hiperinflaţiei doar o mică parte din populaţia Venezuelei îşi permite să le cumpere. Potrivit organizaţiei non-profit Citizenry in Action, comparativ cu situaţia din urmă cu cinci ani, cantitatea medie de calorii consumată zilnic de un cetăţean mediu a scăzut cu 56%, până la 1.600 de calorii, adică sub nivelul de 2.000 până la 2.500 de calorii pe zi recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Astfel, milioane de venezueleni depind de produsele alimentare subvenţionate.

Lipsa de cerere pe piaţa locală a determinat două mari companii alimentare din Venezuela (Empresas Polar şi General de Alimentos Nisa CA) să exporte produse care până acum erau vândute doar în Venezuela. Astfel de vânzări nu încalcă embargoul american, care împiedică firmele americane să facă afaceri cu companiile de stat din Venezuela. Companiile private din Venezuela sunt libere în continuare să vândă cumpărătorilor americani.

Conform celor mai recent date statistice, exporturile companiilor private din Venezuela au crescut cu 26% în primul trimestru al acestui an comparativ cu perioada similară a lui 2018, în timp ce economia s-a contractat cu 27%.