Afişez elemetele după tag: rusia

SUA și NATO au primit un avertisment din partea Rusiei, vineri, 14 ianuarie 2022, prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe rus, acesta menționând că țara sa „nu va aştepta la nesfârşit” un răspuns la cererile de a se stabili garanţii de securitate constrângătoare din punct de vedere juridic pentru a preveni extinderea în continuare a Alianţei şi amplasarea de armament în apropierea graniţelor sale.

„Aşteptăm un răspuns în scris de la colegii noştri. Considerăm că ei înţeleg necesitatea de a o face imediat şi în scris. Însă nu vom aştepta la nesfârşit”, a precizat Lavrov în conferinţa sa de presă de la începutul anului, în care a făcut bilanţul activităţii diplomaţiei ruse în 2021, citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax.

Conform spuselor sale, „există planuri de a zădărnici” acest proces. „Orice spun ei (n.r - americanii) despre necesitatea de a discuta cu aliaţii lor şi de a implica toţi membrii Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) nu sunt decât declaraţii goale şi încercări de a trage de timp. Suntem conştienţi că perspectivele de a ajunge la un consens depind de SUA. Vrem să vedem răspunsul vostru în scris, punct cu punct, prevedere cu prevedere. (...) Vrem să ni se spună că asta ne convine, asta nu, dacă nu - de ce, dacă putem să modificăm ceva, să schimbăm formularea, să adăugăm altceva. Totul în scris, vă rog”, a mai menționat Serghei Lavrov.

Oficialul rus a mai adăugat că aşteaptă din partea SUA un „răspuns matur”, dar nu a dorit să specifice măsurile pe care le-ar putea lua Moscova în cazul unui răspuns negativ din partea Occidentului, după ce mai mulţi înalţi oficiali, inclusiv vice-ministrul rus Serghei Riabkov, principalul negociator cu SUA, au avertizat cu privire la un răspuns militar al Rusiei dacă SUA şi NATO nu reacţionează pozitiv la cererile Moscovei.

„Aşa cum a spus şi preşedintele Putin, aceasta va depinde de ceea ce vor recomanda experţii militari”, a spus Lavrov, remarcând că „nu voi încerca să ghicesc în zaţul de cafea” despre posibilul răspuns al Rusiei.

Întrebat dacă Rusia îşi va consolida prezenţa militară în afara graniţelor sale în cazul în care cererile sale vor fi respinse, şeful diplomaţiei ruse a răspuns că Rusia are „legături militare extinse cu partenerii şi aliaţii ei şi suntem prezenţi în diferite regiuni ale lumii”.

„Este o chestiune de relaţii bilaterale”, a adăugat Serghei Lavrov, după ce adjunctul său, Serghei Riabkov, nu a exclus joi instalarea unor „infrastructuri militare” în Cuba şi Venezuela într-un interviu la televiziunea publică RTVI. „Nu vreau să confirm nimic (...), nici să exclud nimic”, a spus nr. 2 al diplomaţiei ruse.

Tentative de extindere artificială

Pe de altă parte, Lavrov a acuzat NATO de „tentative de a se se extinde artificial”, prin încercarea de a atrage nu numai Ucraina, ci şi ţări scandinave care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Ministrul rus a declarat totodată că Moscova se aşteaptă la sporirea prezenţei NATO în apropierea Rusiei „în lunile următoare”, sub pretextul tensiunilor din jurul Ucrainei.

SUA şi Ucraina acuză Rusia de concentrarea a cel puţin 100.000 de soldaţi la graniţa ucraineană în eventualitatea unui atac în această iarnă, pentru care se pregătesc deja sancţiuni „fără precedent” dacă Putin va decide să dea ordin în acest sens, lucru negat de liderul de la Kremlin.

„Te poţi aştepta la orice de la ei. Dar pot să vă asigur că suntem pregătiţi pentru orice evoluţie a evenimentelor în domeniul economic”, a subliniat ministrul rus.

Totodată, Lavrov a mai declarat că Rusia este pregătită să abordeze problemele de securitate europeană cu Uniunea Europeană, dar numai dacă SUA participă şi ele la acest dialog, potrivit TASS şi EFE.

„Pe noi nu ne interesează prea mult cine participă la negocieri atât timp cât SUA sunt în fruntea lor, pentru că de ele depinde modul în care este edificată politica de securitate în Europa şi, de fapt, în alte părţi ale lumii”, a adăugat Lavrov.

Cu privire la un dialog separat cu UE, precum cel care are loc acum cu SUA şi NATO, Lavrov a subliniat că trebuie întrebaţi Washingtonul şi Alianţa Nord-Atlantică dacă „vor permite UE să acţioneze în mod independent”, adăugând că Rusia este interesată de o Uniune Europeană „autonomă”.

Cu toate acestea, a remarcat el, momentan nu se ştie în ce format ar putea participa UE la discuţiile privind garanţiile de securitate în Europa.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a dat asigurări, joi, că actuala coordonare dintre SUA şi UE privind negocierile cu Rusia este „absolut perfectă”.

Publicat în Militar

Vineri, 14 ianuarie 2022, oficiali ruși au anunțat destructurarea grupului de hackeri REvil, considerat grupul de criminalitate cibernetică cel mai redutabil în materie de atacuri de tip ransomware, la solicitarea SUA.

Ca urmare a unei operaţiuni spectaculoase a serviciilor de securitate (FSB) şi a poliţiei ruse „s-a pus capăt existenţei acestui grup criminal organizat”, a anunţat FSB într-un comunicat, citat de , relatează AFP şi Reuters. Oficialitățile au adăugat că percheziţiile desfăşurate „la solicitarea autorităţilor americane competente” au vizat 14 persoane şi 25 de adrese, permiţând confiscarea echivalentului a 426 de milioane de ruble (4,8 milioane de euro) şi a 20 de maşini de lux.

Membrii grupului ar fi pus la punct „programe nocive” și „organizat deturnări de fonduri din conturile bancare ale unor cetăţeni străini şi au încasat aceşti bani”, precizează FSB.

SUA au anunţat în noiembrie că oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la identificarea sau localizarea oricărui membru cheie a grupului REvil. America de Nord a fost lovită de o serie de atacuri cibernetice de mare profil comise de infractori care încercau să obţină plata unor răscumpărări.

Procesatorul de carne JBS SA a fost vizat de un atac de tip ransomware comis de grupul REvil, a declarat pentru Reuters în luna iunie o sursă cu cunoştinţe despre acest dosar.

La începutul lui iulie 2021, scrie AFP, acest grup de hackeri rusofoni, numit şi Sodinokibi, a revendicat atacul cu ransomware care a vizat societatea informatică americană Kaseya.

Anunţul Rusiei intervine într-un moment în care aceasta este angrenată într-o dispută cu SUA. Moscova a comasat trupe lângă graniţa cu Ucraina şi solicită Occidentului garanţii de securitate, inclusiv aceea că NATO nu se va mai extinde spre est.

Publicat în Militar

Într-o intervenţie televizată la Rossia-24, Pavel Palajcenko, traducătorul lui Gorbaciov, în prezent şef al Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov a declarat că aşa-zisele „înţelegeri verbale” sau promisiuni pe care le-ar fi făcut SUA fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov în timpul negocierilor de la sfârşitul anilor '80 că NATO nu se va extinde în Europa de Est nu corespund realităţii.

Afirmațiile şefului Departamentului pentru relaţii internaţionale şi relaţii cu presa în cadrul Fundaţiei Gorbaciov survin pe fondul discuţiilor dintre Rusia, SUA şi NATO din această săptămână pe probleme de securitate.

În acest context, Moscova solicită Occidentului garanţii în scris, care să fie obligatorii din punct de vedere juridic, că NATO nu se va mai extinde în Europa de Est, în special în Ucraina şi Georgia, şi că va înceta orice activităţi pe teritoriul ţărilor intrate în Alianţă după 1997.

„O înţelegere că NATO nu se va extinde în Est nu a existat într-adevăr. Atunci s-a discutat doar ca Alianţa Nord-Atlantică să nu-şi extindă infrastructura pe teritoriul fostei Republici Democrate Germane (RDG). Era pe vremea când eu lucram în Ministerul de Externe (al URSS). Obligaţiile Republicii Federale Germane (RFG) cu privire la o reducere substanţială a Bundeswehr-ului (armata), la nedesfăşurarea armelor nucleare pe teritoriul fostei RDG, precum şi alte obligaţii, toate acestea sunt înregistrate într-un acord”, a afirmat la începutul săptămânii Palajcenko, citat de agenţia de presă rusă Regnum.

Mai mult, conform precizărilor sale, la începutul anilor '90 nici nu se discuta despre o extindere a NATO.

„Ulterior, când a început procesul de extindere a NATO, când a început dezbaterea despre o eventuală extindere, diplomaţia rusă a acţionat destul de activ pentru a preveni această expansiune. Acest lucru nu s-a putut face, dar a fost semnat Actul fondator Rusia-NATO ( 1997), care rămâne în vigoare. În opinia mea, acesta este un acord bun şi ar trebui protejat”, a adăugat fostul diplomat.

Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, care a condus delegaţia rusă la prima rundă de discuţii cu SUA luni la Geneva, a declarat că Rusia şi Statele Unite nu au reuşit să realizeze progrese în problema-cheie pentru Moscova ca NATO să renunţe să se mai extindă în Est, în special în Ucraina.

Rusia menţine suspansul de mai multe luni de când a concentrat zeci de mii de militari în apropierea frontierelor cu Ucraina, provocând temeri privind o nouă agresiune împotriva ţării vecine. Trei runde de discuţii diplomatice între Moscova şi Occident din această săptămână nu au făcut posibilă dezamorsarea situaţiei de conflict.

Publicat în Militar

Conform anunțului făcut de vocile autorizate ale Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), anul trecut, mai mult de jumătate din tranzacțiile globale cu armament (echipamente și servicii) ale primelor 100 de companii de specialitate au fost dominate de firmele americane.

Consolidările principalelor firme de armament din SUA au fost o altă tendință evidențiată de SIPRI în 2018.

„Companiile mari din SUA fuzionează pentru a putea produce noua generație de sisteme de arme și, prin urmare, sunt într-o poziție mai bună pentru a câștiga contracte de la guvernul american”, a spus Aude Fleurant, conducătoarea programului SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Aceeași sursă a precizat că vânzările au crescut împinse de achizițiile publice ale departamentului de apărare din SUA.

Lockheed Martin și-a consolidat poziția de cel mai mare vânzător de arme din lume, cu 11% din vânzările globale. SIPRI a declarat că producătorul aeronavei de luptă F-35 a avut vânzări de 47,2 miliarde de dolari.

Alte patru firme din SUA au ocupat primele cinci locuri din top 100, inclusiv Boeing, Northrop Grumman, Raytheon și General Dynamics.

Lista primelor 100 de firme include 43 de companii din SUA, care au reprezentat 59% din vânzările globale de arme, cu vânzări de 246 miliarde de dolari. Aceasta a fost o creștere cu 7,2 la sută față de 2017.

Rușii au contabilizat aproape nouă procente din vânzări

Pe de altă parte, vânzările combinate ale celor 10 firme rusești din top 100 au reprezentat aproape 9% din vânzările globale, în ușoară scădere față de 2017.

Primul producător rus a fost Almaz-Antey, pe locul 9. Compania de stat a înregistrat vânzări de 9,6 miliarde de dolari sau puțin peste un sfert din vânzările companiilor ruse. Almaz-Antey produce sistemul de apărare aeriană S-400.

Tendințele pentru firmele europene au fost mixte, iar vânzările combinate pentru cele 27 de companii europene din top 100 au fost practic neschimbate, la 102 miliarde de dolari.

Firmele britanice au rămas cei mai mari producători de armament din Europa de Vest, cu vânzări de 35,1 miliarde de dolari, în scădere cu aproape 5 la sută față de an.

Scăderea generală - inclusiv pentru BAE Systems, a șasea firmă ca mărime din top 100 - a fost parțial datorată întârzierilor programului britanic de achiziții de arme, spune raportul.

Cele șase companii franceze de pe lista de top 100 aveau vânzări combinate în valoare de 23,2 miliarde de dolari, conduse în principal de Dassault, ce face avioane de luptă, în timp ce vânzările totale pentru cele patru firme principale de armament din Germania au scăzut cu 4%.

Totuși, principalul producător german Rheinmetall și-a crescut vânzările cu 4% în urma livrărilor de vehicule blindate către armata germană, a declarat Pieter Wezeman, cercetător principal cu programul SIPRI pentru armament și cheltuieli militare.

Din cauza lipsei datelor, companiile chineze nu au fost incluse. Cu toate acestea, SIPRI a estimat că trei firme chineze, inclusiv producătorul de avioane AVIC, ar fi putut fi incluse în primii 10 producători de arme.

Printre cei mai buni 100 de producători de arme cu sediul în afara SUA, Europa și Rusia, șase au avut sediul în Japonia, în timp ce trei au avut sediul în Israel, India și Coreea de Sud.

Vânzările globale de arme au totalizat 420 de miliarde de dolari în 2018, iar vânzările au crescut cu 4,6 la sută de la an la an.

Creat în 1966 de parlamentul suedez, SIPRI urmărește cheltuielile militare și transferurile de arme. Versiunea actuală a bazei de date SIPRI Arms Industry conține date din 2002, inclusiv companii rusești.

Publicat în Militar

Un individ rămas încă neidentificat l-a atăcat cu o substanţă antiseptică greu de curăţat - „zelyonka” - pe Ruslan Leviev, fondatorul unui site de investigaţii jurnalistice din Rusia.

Fondatorul site-ului Conflict Intelligence Team a publicat ulterior pe Facebook imagini cu rănile suferite în atacul produs în faţa locuinţei.

Site-ul de ştiri Conflict Intelligence Team publică anchete despre activităţile armatei şi ale mercenarilor ruşi.

Aceeaşi substanţă a mai fost utilizată în ultimii ani în agresiuni care au vizat disidenţi ruşi. Mai exact, liderul opoziției, Alexei Navalny, care a fost împiedicat să candideze împotriva președintelui Vladimir Putin la ultimele alegeri, a fost stropit cu „zelyonka” în timpul unei opriri de campanie electorală în orașul siberian Barnaul. O lună mai târziu, el a suferit o altă arsură chimică gravă la ochiul drept ca urmare a unui alt atac.

În 2017, Ilya Varlamov, un popular blogger care scrie despre corupție, a fost atacat în orașul Stavropol din sudul Rusiei de către bărbați neidentificați care l-au călcat cu zelyonka, ouă și făină.

Publicat în International

În ciuda avertismentelor exprimate de SUA, luni, 25 noiembrie 2019, forțele aeriene ale Turciei efectuează exerciții militare aeriene cu avioanele de luptă F-16 deasupra capitalei Ankara, în vederea testării sistemelor S-400 furnizate de Rusia.

Sistemele S-400 cumpărate de turci au generat tensiuni între Ankara și Washington. Americanii au avertizat că sistemele livrate de Rusia nu sunt compatibile cu NATO și reprezintă o amenințare la adresa avioanelor F-35.

Turcia a anunțat că forțele aeriene vor utiliza avioane F-16 pentru a efectua exerciții la mici și mari altitudini pentru a testa sistemele de apărare aeriană.

Departamentul de Stat american i-a transmis recent Turciei că trebuie să renunțe la sisteme. Afirmațiile au fost făcute în după ce președintele Donald Trump a avut o întrevedere cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan.

Washingtonul a suspendat Ankara din programul F-35 în urma achiziționării sistemelor S-400 de către aceasta.

Publicat în Militar

Retragerea forțelor militare americane, precum și ofensiva turcă din Siria au facilitat regruparea membrilor grupării Stat Islamic (SI), astfel că aceștia ar putea pregăti noi atacuri pe teritoriile statelor occidentale, se arată într-un raport realizat de Pentagon.

În urmă cu mai bine de-o lună, președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat retragerea celor 1.000 de soldați americani localizați în nord-estul Siriei pentru menținerea păcii sensibile dintre forțele turce și militanții kurzi sirieni.

Potrivit aprecierilor făcute de Pentagon, demersul liderului de la Casa Albă a deschis drumul ofensivei Ankarei, menită să disperseze gruparea kurdă din apropierea graniței cu Turcia.

Militanții kurzi reprezentau o forță importantă în lupta împotriva SI și în coordonarea închisorilor în care erau ținuți captivi membrii mișcării insurgente de pe teritoriul sirian pe care aceștia îl dețineau în mod autonom.

„Gruparea Stat Islamic a exploatat ofensiva Turciei și retragerea aferentă a trupelor Statelor Unite pentru a-și reconstitui capacitățile și resursele în Siria și pentru a-și consolida abilitatea de a plănui atacuri în străinătate”, a comunicat Inspectorul General al Biroului din cadrul Departamentului pentru Apărare, într-un raport publicat marți.

Conform instituției citate, mișcarea Stat Islamic „este foarte probabil să aibă «timpul și spațiul» pentru a ținti Vestul și pentru a le oferi sprijin celor 19 rețele și ramuri globale”, bazându-se pe o informație emisă de Agenția de informații a Apărării (DIA).

În raport se mai menționează că, într-un orizont de timp mai îndelungat există posibilitatea ca SI „să caute reobținerea controlului asupra unor centre populate din Siria și să-și extindă aprenta la nivel global”.

Dispariția recentă a liderului rețelei, Abu Bakr al-Baghdadi, ucis în cadul unui raid aerian condus de forțele americane pe 26 octombrie, „probabil va afecta foarte puțin abilitatea rețelei Stat Islamic de a se reconstitui”, informează DIA, confrom raportului Pentagonului.

sursa: France24, Mediafax

foto credit: FT

Publicat în Intelligence
Miercuri, 13 Noiembrie 2019 10:33

Un hacker rus, motiv de protest al Moscovei

Comportamentul Washingtonului în raport cu cetățenii ruși „din toată lumea” a fost condamnat de Ambasada Rusiei în SUA, miercuri, 13 noiembrie 2019, autoritățile nord-americane fiind acuzate de „vânarea” acestora și a lansat un „protest diplomatic”, după ce Israelul a extrădat un hacker rus americanilor.

Rușii și-au exprimat nemulțumirea ca urmare a unui comunicat transmis de Departamentul american de Justiție, conform căruia Aleksey Burkov, de origine rusă, a ajuns în fața unei instanțe americane după ce Israelul, unde era arestat din 2015, l-a extrădat, trimițându-l Statelor Unite.

Burkov, în vârstă de 29 de ani, a fost acuzat de numeroase infracțiuni, incluzând fraudă electronică, intruziuni în interiorul calculatoarelor, furt de identitate și spălare de bani, care au vizat, conform autorităților de la Washington, cetățenii americani. Bărbatul de origine rusă a negat aceste acuzații și a întreprins, de-a lungul ultimilor ani, eforturi însemnate pentru a evita extrădarea către SUA.

Ambasada statului rus în Statele Unite a condamnat extrădarea acestuia și a declarat un protest diplomatic față de comportamentul americanilor care vânează naționalii ruși.

sursa: Reuteres, Mediafax
foto credit: rferl.org

Publicat în Intelligence

Conform informațiilor publicate pe pagina de Internet a ONG-ului Global Witness, citat marţi de agenţia EFE, familia preşedintelui sirian Bashar al-Assad a achiziționat proprietăţi care valorează multe sute de milioane de euro în Europa.

Un prim exemplu ar fi achiziția a cel puţin 19 apartamente situate în Centrul Internaţional de Afaceri, un complex de clădiri moderne zgârie-nori pe malul râului Moscova, în valoare de 40 de milioane de dolari.

Investigatorii Global Witness afirmă că familia Al-Makhluf, a mamei preşedintelui Assad, a început să achiziţioneze proprietăţi în capitala rusă în 2013. Conform datelor anchetei, primele achiziţii au fost două apartamente cu o suprafaţă totală de peste 400 de metri pătraţi, la etajele 53 şi 58 ale clădirii zgârie-nori denumite „Moscova”.

În urmă cu trei ani, atunci când devenise clar că prin ajutorul armatei ruse preşedintele Assad se va menţine la putere, companii controlate de un văr al acestuia, Hafez Makhluf, a cumpărat 11 apartamente în complexul moscovit '„Oraşul Capitalelor”.

Site-ul ONG-ului mai publică detalii potrivit cărora Hazef Makhluf, acuzat că în Siria a supervizat asasinate şi acte de tortură, a realizat cea mai mare parte a achiziţiilor folosind un mecanism opac de împrumuturi libaneze, ceea ce sugerează operaţiuni de spălare de bani, familia preşedintelui sirian fiind de altfel vizată în alte ţări de investigaţii judiciare pentru astfel de operaţiuni.

În anul 2017, justiţia spaniolă, în cooperare cu mai multe ţări europene, a permis localizarea în Spania a 503 proprietăţi ale lui Rifat al-Assad, unchiul preşedintelui Assad, şi familiei acestuia, având o valoare de aproximativ 691 de milioane de euro.

Publicat în Intelligence

Liderii de la Moscova evită să ia în calcul posibilitatea unui conflict între forțele ruse și turce în Siria, ca urmare a ofensivei Ankarei în această țară, potrivit spuselor lui Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția Tass.

„Nici vrem să ne gândim la acest scenariu”, a răspuns Peskov atunci când a fost întrebat dacă este îngrijorat de posibilitatea ca Rusia să fie atrasă într-un conflict cu forțele turce.

Oficialul rus a făcut aceste precizări după ce liderii kurzilor sirieni au anunțat că au ajuns la un acord cu regimul de la Damasc, cu ajutorul eforturilor de mediere din partea Moscovei. Înțelegerea are drept scop să stopeze ofensiva turcă în nordul Siriei.

Ca atare, trupele guvernamentale siriene ar avansa până în apropierea forțelor armate turce. Acest lucru s-ar putea dovedi problematic pentru Moscova, care oferă sprijin aerian armatei siriene, dar în același timp are relații amicale cu Ankara.

Armata Turciei a lansat săptămâna trecută operaţiuni militare în nordul Siriei, de-a lungul frontierei comune, vizând grupuri insurgente kurde. Administraţia Recep Tayyip Erdogan vrea să creeze o „zonă de securitate” în nordul şi nord-estul Siriei, de-a lungul frontierei cu Turcia.

Cu ajutor din partea rușilor, armata siriană a ocupat orașul Minbej

În ciuda celor spuse recent de vocile autorizate de la Moscova, militarii sirieni au ocupat marți, 15 octombrie 2019, în întregime, orașul sirian Minbej și zona din apropiere, cu scopul de a contracara ofensiva militară turcă, potrivit unor reprezentanți ai forțelor armate ruse, citați de site-ul cotidianului Le Figaro.

„Forțele guvernamentale siriene au ocupat, în totalitate, orașul Minbej și localitățile din apropiere”, a declarat ministrul rus pentru Apărare, în cadrul unui comunicat emis marți.

Rusia nu va permite o confruntare între forțele turce și cele siriene, în contextul operațiunii militare a Ankarei împotriva kurzilor sirieni, a informat trimisul special al Rusiei în Siria, Alexander Lavrentiev.

„Eu cred nu doar că o confruntare (turco-siriană) nu este în interesul nimănui, dar și că aceasta este inacceptabilă. Și asta pentru că, în mod sigur, noi nu vom lăsa să se ajungă la această situație!”, a declarat Lavrentiev, citat de agenția rusă de presă TASS.

Publicat în Militar
Pagina 1 din 2

Parteneriate

MediaSind

 

LMP2019

 

Logo Smartfert

 

 

 

 

 

Cookies