Afişez elemetele după tag: atac

Joi, 24 februarie 2022, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, ca urmare a operaţiunii militare a Rusiei. Acesta a dezvăluit că discutat cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

Anterior acestei informații, ministrul ucrainean de Externe preciza că președintele rus, Vladimir Putin, a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. „Putin tocmai a lansat o invazie la scară largă în Ucraina. Oraşe ucrainene paşnice sunt sub atac. Acesta este un război de agresiune. Ucraina se va apăra şi va învinge. Lumea poate şi trebuie să-l oprească pe Putin. Timpul pentru a acţiona este acum”, scria ministrul ucrainean de Externe pe Twitter.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat, joi, instituirea legii marţiale pe întregul teritoriu al Ucrainei, în contextul operaţiunii militare a Rusiei, şi a dezvăluit că tocmai a vorbit cu omologul său american, Joseph Biden, care l-a asigurat de susţinere.

„Astăzi, preşedintele Putin a anunţat o operaţiune militară specială în Donbas. Rusia a lansat atacuri asupra infrastructurii noastre militare şi asupra punctelor de frontieră. Au fost auzite explozii în mai multe oraşe din Ucraina. Impunem legea marţială pe întregul teritoriu al Ucrainei. Acum un minut, am avut o conversaţie cu preşedintele Biden. Statele Unite au început deja să mobilizeze susţinere internaţională”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Decizia privind instituirea legii marţiale urmează să fie formalizată în scurt timp de Consiliul Naţional pentru Siguranţă Naţională din Ucraina.

Imediat după lansarea operaţiunii militare de către Rusia, au fost semnalate explozii în oraşele ucrainene Kiev, Harkiv, Kramatorsk, Dniepr, Doneţk, Mariopol şi Odesa, conform cotidianului.

Iată și declaraţia făcută tot joi dimineaţa de preşedintele american, Joseph Biden, care a condamnat acţiunile Rusiei: „Rugăciunile întregii lumi sunt alături de poporul ucrainean în această seară, în timp ce suferă un atac neprovocat şi nejustificat din partea forţelor militare ruse. Preşedintele Putin a ales un război premeditat care va aduce pierderi catastrofale de vieţi omeneşti şi suferinţă umană. Rusia este singura responsabilă pentru moartea şi distrugerea pe care le va aduce acest atac, iar Statele Unite şi aliaţii şi partenerii săi vor răspunde într-un mod unit şi decisiv. Lumea va trage Rusia la răspundere”.

Liderul de la Casa Albă a mai spus că monitorizează situaţia şi că se va întâlni cu ceilalţi lideri G7 în cursul dimineţii. Biden urmează să anunţe inclusiv „consecinţele suplimentare” impuse Rusiei de către SUA şi aliaţii săi, a spus el.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a condamnat la rândul său „atacul lipsit de raţiune” lansat de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, asupra Ucrainei.

Este vorba despre un atac lipsit de raţiune. Sunt periclitate nenumărate vieţi ale civililor. Este vorba despre o gravă încălcare a dreptului internaţional şi de o gravă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. Reprezentanţii Alianţei Nord-Atlantice se vor reuni de urgenţă pentru a discuta despre „noua agresiune a Rusiei”, a continuat Stoltenberg.

Sancțiuni împotriva Rusiei

SUA şi UE vor riposta dur cu sancţiuni economice dure împotriva Federaţiei Ruse, ca urmare a încălcării dreptului internaţional şi violarea integrităţii teritoriale ale Ucrainei. Lista sancţiunilor îndreptate împotriva Rusiei: scoaterea Rusiei din sistemul financiar SWIFT, care asigura circulaţia banilor de la o bancă la alta în întreaga lume; tăierea tranzacţiilor financiare internaţionale, inclusiv de la profiturile internaţionale din producţia de petrol şi gaze, care reprezintă în total peste 40% din veniturile ţării; blocarea accesului la dolari; impunerea unor controale la exporturi - ceea ce ar putea tăia accesul Rusiei la tehnologia de vârf care ajută avioanele de război şi avioanele de pasageri să zboare şi care face smartphone-urile, împreună cu alte programe şi echipamente electronice avansate să funcţioneze; limitat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani prin interzicerea instituţiilor financiare americane de a cumpăra obligaţiuni guvernamentale ruseşti; blocarea NORD STREAM 2; sancţionarea cercurilor imediate ale liderilor şi a familiilor acestora. Putin şi apropriaţii săi ar putea fi supuşi unor sancţiuni atât de ordin financiar cât şi cu privire la libertatea de circulaţie.

Trupele ruse trec graniţa lângă Harkov

Dimineața devreme, în ziua de joi, 24 februarie 2022, explozii puternice aveau să se audă la Kiev, Kramatorsk, Odesa, Harkov, Berdyansk, precum şi în zona aeroportului Boryspil din Kiev.

Jurnaliștii de la CNN aflați la faţa locului confirmau și ele zgomotul puternic al mai multor explozii puternice în apropierea Kievului, capitala Ucrainei. Echipa CNN din Harkov, al doilea oraş ca mărime din Ucraina, situat în nord-estul ţării, aude un „flux constant de explozii puternice”.

Într-un discurs televizat, Vladimir Putin suţine că a ordonat o operaţiune specială în Donbas şi cere armatei Ucrainei sa depună armele. Vladimir Putin anunţa că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relata și Reuters. Putin avertiza că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria.

Într-un discurs adresat poporului rus ce a fost difuzat la 5:45 (ora Mosovei), preşedintele rus mai spunea: „Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi. Permiteţi-mi să încep cu ce am spus în adresa mea din 21 februarie anul acesta. Vorbim despre ceea ce ne provoacă îngrijorare şi anxietate deosebită, despre acele ameninţări fundamentale care an de an, pas cu pas, sunt create cu grosolănie şi fără ceremonie de politicienii iresponsabili din Occident în raport cu ţara noastră. Mă refer la extinderea blocului NATO spre est, aducând infrastructura militară mai aproape de graniţele ruse. Este bine cunoscut faptul că timp de 30 de ani am încercat cu insistenţă şi răbdare să ajungem la un acord cu ţările NATO cu privire la principiile securităţii egale şi indivizibile în Europa. Ca răspuns la propunerile noastre, ne-am confruntat constant fie cu înşelăciune şi minciuni cinice, fie cu încercări de presiune şi şantaj, în timp ce Alianţa Nord-Atlantică, între timp, în ciuda tuturor protestelor şi preocupărilor noastre, se extinde constant. Maşina militară se mişcă şi, repet, se apropie de graniţele noastre. De ce se întâmplă toate acestea? De unde acest mod obscen de a vorbi din poziţia propriei exclusivităţi, infailibilitate şi permisivitate? De unde vine atitudinea dispreţuitoare, dispreţuitoare faţă de interesele noastre şi revendicările absolut legitime? Răspunsul este clar, totul este clar şi evident. Uniunea Sovietică la sfârşitul anilor 80 ai secolului trecut s-a slăbit, apoi s-a prăbuşit pur şi simplu. Întregul curs al evenimentelor care s-au petrecut atunci este o lecţie bună şi pentru noi astăzi; a arătat în mod convingător că paralizia puterii şi a voinţei este primul pas către degradarea completă şi uitare. De îndată ce ne-am pierdut încrederea în noi de ceva timp, şi atât, echilibrul de putere din lume s-a dovedit a fi perturbat. Acest lucru a condus la faptul că fostele tratate şi acorduri nu mai sunt în vigoare. Persuasiunea şi cererile nu ajută. Tot ceea ce nu se potriveşte hegemonului, celor de la putere, este declarat arhaic, învechit, inutil. Şi invers: tot ceea ce li se pare benefic este prezentat ca adevărul suprem, împins cu orice preţ, în mod prostesc, prin toate mijloacele”.

În tot acest context al invaziei militare ruse, secretarul general al ONU îi solicita lui Putin să oprească trupele ruse să „invadeze” Ucraina şi să dea o şansă păcii. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, reitera avertismentele SUA cu privire la posibilele atacuri sub steag fals pe care Moscova le-ar putea folosi pentru a justifica o invazie.

Atenţie la campaniile de dezinformare ale Kremlinului care încearcă să justifice o acţiune militară - nicio dovadă nu susţine niciuna dintre aceste afirmaţii false”, scria Price pe Twitter.

Volodimir Zelenski a confirmat că liderii ruşi au aprobat o incursiune militară în Ucraina: „Vreau să mă adresez tuturor cetăţenilor ruşi. Nu în calitate de preşedinte. Mă adresez cetăţenilor ruşi în calitate de cetăţean al Ucrainei. Între noi există peste 2.000 km de frontieră comună. Armata voastră se află acum de-a lungul acestei frontiere. Aproape 200.000 de soldaţi. Mii de vehicule militare”, a spus Zelenski în limba rusă. „Conducerea voastră a aprobat ca ei să facă un pas mai departe, pe teritoriul unei alte ţări. Acest pas poate deveni începutul unui mare război la nivelul continentului european”.

Preşedintele Ucrainei afirmă că a încercat să îl contacteze telefonic pe omologul său din Rusia, Vladimir Putin, în contextul tensiunilor militare intense, dar nu a reuşit, informează CNN.

Astăzi, am iniţiat o conversaţie prin telefon cu preşedintele Federaţiei Ruse. Linişte. Deşi ar trebui să fie linişte în Donbas”, a declarat Volodimir Zelenski în cursul nopţii de miercuri spre joi.

Mesajul preşedintelui Zelenski vine după ce şefii Republicii Populare Doneţk şi Republicii Populare Luhansk (nerecunoscute la nivel internaţional) s-au adresat lui Putin cu o cerere de asistenţă la respingerea agresiunii din Ucraina.

Cererea de asistenţă militară a fost trimisă pe 22 februarie şi a fost publicată de Kremlin în seara de 23 februarie. Nu este clar dacă Moscova a emis un răspuns pentru cele două republici.

Liderii celor două regiuni separatiste au subliniat agravarea situaţiei din Donbass şi au invocat ameninţări de la Kiev.

Şefii RPD şi LPR Denis Puşilin şi Leonid Pasechnik i-au cerut lui Vladimir Putin să ajute la respingerea agresiunii din partea Forţelor Armate ucrainene pentru a evita victimele civile şi a preveni o catastrofă umanitară în Donbass, a precizat Dmitri Peskov, secretarul de presă al şefului Rusiei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut în această săptămână independenţa a două regiuni separatiste din estul Ucrainei, susţinute de Moscova, şi a ordonat desfăşurarea de trupe ruseşti acolo pentru a „menţine pacea”.

Publicat în Militar

Rachel Rojas, agentul special FBI care se ocupă de cazul atacului întreprins asupra uneia din bazele Marinei SUA din Pensacola, Florida, consideră că locotenentul Forțelor Aeriene Saudite care a ucis trei oameni și a rănit alte opt persoane, inclusiv doi agenţi de poliţie, vineri, 6 decembrie 2019, ar fi acționat de unul singur.

Investigatorul a adăugat că atacatorul - locotenent secund Mohammed Saeed Alshamrani, în vârstă de 21 de ani - a folosit un pistol Glock model 45, 9 mm, arma fiind cumpărată în mod legal în statul american Florida.

„Am concluzionat că atacul a fost comis de o singură persoană, iar deocamdată nimeni nu a fost arestat în acest caz”, a declarat Rojas într-o conferință de presă. „Încercăm să aflăm motivele atacatorului și fac apel la răbdare pentru a ajunge la concluziile corecte”.

În plus, oficialul FBI a precizat că mai mulți studenți saudiți se aflau în apropierea atacatorului și cooperează cu anchetatorii.

„Comandantul lor saudit le-a restricționat ieșirea din bază, iar guvernul saudit s-a angajat să coopereze pe deplin cu ancheta noastră”, a mai menționat Rojas, care a mulțumit Arabiei Saudite pentru cooperare.

Condoleanțe

Duminică, 8 decembrie 2019, prințul moștenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, l-a sunat pe președintele american, Donald Trump, pentru a îi transmite condoleanțe pentru familiile celor care au murit în urma atacului armat de la baza militară din Pensacola.

Totodată, Bin Salman l-a asigurat pe Trump că autoritățile saudite vor coopera cu Statele Unite pentru a oferi toate informațiile relevante în investigație.

Autoritățile au confirmat că suspectul era un membru al Forțelor Aeriene Saudite, acesta fiind la baza militară americană în cadrul unui program de instruire destinat încurajării legăturilor cu aliații străini.

Conform autorităților, un ajutor de șerif l-a împușcat mortal pe militarul saudit. Acesta a fost al doilea atac sângeros petrecut la o bază militară americană în ultima săptămână.

Secretarul american al Apărării, Mark Esper, a anunțat că a cerut forțelor armate să revizuiască atât securitatea de la bazele militare, cât și screeningul pentru militarii străini care vin în Statele Unite pentru a se instrui după incidentul armat din Florida.

Sursa: Reuters
Foto credit: Trendolizer

Publicat în Intelligence

Un individ rămas încă neidentificat l-a atăcat cu o substanţă antiseptică greu de curăţat - „zelyonka” - pe Ruslan Leviev, fondatorul unui site de investigaţii jurnalistice din Rusia.

Fondatorul site-ului Conflict Intelligence Team a publicat ulterior pe Facebook imagini cu rănile suferite în atacul produs în faţa locuinţei.

Site-ul de ştiri Conflict Intelligence Team publică anchete despre activităţile armatei şi ale mercenarilor ruşi.

Aceeaşi substanţă a mai fost utilizată în ultimii ani în agresiuni care au vizat disidenţi ruşi. Mai exact, liderul opoziției, Alexei Navalny, care a fost împiedicat să candideze împotriva președintelui Vladimir Putin la ultimele alegeri, a fost stropit cu „zelyonka” în timpul unei opriri de campanie electorală în orașul siberian Barnaul. O lună mai târziu, el a suferit o altă arsură chimică gravă la ochiul drept ca urmare a unui alt atac.

În 2017, Ilya Varlamov, un popular blogger care scrie despre corupție, a fost atacat în orașul Stavropol din sudul Rusiei de către bărbați neidentificați care l-au călcat cu zelyonka, ouă și făină.

Publicat în International

Atacurile cu rachete de croazieră și drone asupra unor facilități din Arabia Saudită ar fi fost lansate dintr-o bază aeriană din Iran, situată în apropierea graniței cu Irakul, ar fi stabilit anchetatorii saudiți și americani „cu o probabilitate foarte mare”, conform unei surse din anchetă, citată de CNN.

Acțiunea ostilă a inclus lansarea de rachete de croazieră, pe lângă drone, care au zburat la o altitudine joasă. Potrivit sursei, traiectoria acestora a fost identificată ca provenind din nordul uzinei petroliere Abqaiq, care a fost lovită de peste 10 proiectile sâmbătă la primele ore ale dimineții.

Conform aprecierilor anchetatorilor, proiectilele au aburat peste zona de sud a Iranului și prin spațiul aerian al Kuweitului înainte de a-și atinge ținta. Kuweitul a anunțat luni că o anchetă se află în curs de desfășurare fiind lansată la scurt timp de la informațiile privind atacurile cu dronă sau rachetă asupra a două rafinării de petrol din Arabia Saudită.

Sursa citată de CNN a precizat că rachetele au evitat să zboare pe deasupra Golfului Persic deoarece sistemele de radare ale SUA și Arabiei Saudite sunt mai puternice. Sistemele de apărare anti-aeriene saudite sunt concentrate în Golf.

Atacul care a vizat rafinării saudite au fost comise cu armament iranian şi nu au fost lansate din Yemen, a anunţat luni seară coaliţia internaţională condusă de Arabia Saudită, citată de agenţia Reuters.

La rândul său, prin vocile autorizate, Iranul a catalogat drept „inacceptabile” acuzaţiile Statelor Unite privind responsabilitatea Teheranului în lansarea atacurilor care au vizat instalaţii petroliere din Arabia Saudită.

Donald Trump, preşedintele SUA, a anunţat că aşteaptă poziţia Arabiei Saudite referitoare la autorii atacului, sugerând că Washingtonul ar putea lansa o acţiune militară. Administraţia americană a atribuit atacurile Iranului.

Atacurile cu drone care au vizat rafinării din Arabia Saudită afectează aproximativ jumătate din producţia de petrol saudită, a informat cotidianul Financial Times. Insurgenţii huthi din Yemen, susţinuţi de Iran, au revendicat atacurile cu drone care au provocat incendii la centrele saudite de rafinare a petrolului din Abqaiq şi Khurais.

Publicat în Intelligence

După ceremonia de repatriere a sublocotenentului post-mortem, Ciprian-Ştefan Polschi, şi a lui Vasile Rădună, reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, căzuţi la datorie în timpul îndeplinirii unor misiuni în Afganistan, trupul neînsuflețit al lui Ciprian Polschi a fost adus marţi, 10 septembrie 2019, după-amiază, în oraşul natal, municipiul Buzău.

Sicriul a fost depus la capela Bisericii Sfântul Şefan de pe strada Frăsinet unde a fost aşteptat de foşti colegi de la unitatea militară, de membri ai familiei şi de numeroşi localnici.

Eroul militar va fi înmormântat joi, 12 septembrie 2019, cu onoruri militare la Cimitirul eroilor din Buzău, alături de mormintele altor trei militari buzoieni căzuţi la datorie pe frontul de operaţii din Afganistan - Adrian Vizireanu, Iulian Dumitrescu şi Mădălin Stoica.

Sublocotenentul Ciprian-Ştefan Polschi, care îndeplinea funcţia de şofer în cadrul structurilor de comandament NATO din Kabul, şi-a pierdut viaţa joi, 5 septembrie, în urma exploziei unei maşini-capcană în apropiere de Green Zone, din capitala Afganistanului, în timp ce se afla la volanul unui autovehicul de serviciu.

Vasile Rădună, reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul, a murit în cursul nopţii de 2 spre 3 septembrie, în timpul atacului terorist care a avut loc în campusul în care îşi desfăşura activitatea Ambasada României la Kabul.

Cei doi eroi au fost decoraţi post-mortem de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn de război.

Publicat în Militar
HWP5Red animated arrow down

Afilieri

MediaSind

 

LMP2019

smart pol

Parteneriate

Logo Smartfert

 

knsdrift

 

 

 

 

Cookies