Redacția

Redacția

În această perioadă extrem de grea, când ţara noastră se confruntă cu cel mai intens val al pandemiei care sufocă secțiile ATI ale spitalelor, Patriarhia Română îndeamnă stăruitor pe toţi credincioşii şi pe toţi clericii săi să sporească rugăciunea pentru sănătate, să respecte măsurile de protecție recomandate de autoritățile medicale şi să asculte îndemnurile medicilor ce lucrează pentru alinarea suferinţei bolnavilor.

„Viaţa şi sănătatea, fiind daruri primite de la Dumnezeu, trebuie păstrate şi cultivate cu multă grijă, smerenie şi înţelepciune, spre binele personal, al familiei şi al societăţii în care ne aflăm”, se precizează într-un comunicat de presă al Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române.

Până joi, 14 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.414.647 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 4.937 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. 1.210.494 de pacienți au fost declarați vindecați. În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 16.383 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 330 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Până la aceeași dată, 40.765 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 13.10.2021 (10:00) – 14.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 304 decese (149 bărbați și 155 femei), dintre care unul anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 304 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 10-19 ani, 2 la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 15 la categoria de vârstă 40-49 ani, 28 la categoria de vârstă 50-59 ani, 68 la categoria de vârstă 60-69 ani, 110 la categoria de vârstă 70-79 ani și 77 la categoria de vârstă peste 80 ani.

279 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 13 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 12 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.
A fost raportat un deces anterioar intervalului de referință, survenit în luna septembrie 2021, în județul Brașov. În intervalul de referință (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 303 decese.

Din totalul de 304 pacienți decedați, 280 erau nevaccinați și 24 vaccinați. Cei 24 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 48 și 87 de ani. Toți pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 17.610. Dintre acestea, 1.727 sunt internate la ATI.
Din totalul pacienților internați, 440 sunt minori, 401 fiind internați în secții și 39 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.927.207 teste RT-PCR și 3.794.145 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.171 de teste RT-PCR (15.320 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.851 la cerere) și 41.674 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 122.331 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.153 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.649 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 188 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.851 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 690 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Official data confirmed a record wheat harvest for the European Black Sea. This is a significant recovery in yields compared with last year’s drought-affected crops, with two of the region's main producers collectively delivering 18.5m metric tonnes (mt).

Romania harvested a record 11.4m mt of wheat, with yields nationally reaching 5.34 mt/ha, a level much higher than the previous record crop years that managed around 4.7-4.8 mt/ha, according to Adrian Oros, the Agriculture Minister.

In production volume terms, it is around 78% higher versus last year when 6.4 million mt were harvested, according to European Commission data.

Romania also harvested a bumper barley crop at 1.9 million mt, also a significant 73% production increase compared to last year.

A little earlier this week, the Bulgarian agriculture ministry also confirmed to local media that the country’s wheat crop reached a record level at 7.1 million mt, with 99% now harvested, according to AgriCensus.

That figure is also around 51% up compared to last year’s production numbers.

Trade sources had expected a record wheat crop in the region, with Romanian production numbers forecast to reach at least 11 million mt, while for Bulgaria the forecast was up to 7.5 million mt.

Meanwhile, estimates from the European Commission remain below the official figures, with Romanian wheat output estimated at 10.1 million mt and Bulgarian at 6 million mt.

The USDA at its last update to its monthly world agricultural supply and demand report increased its outlook for EU wheat production by 400,000 mt to 138.6 million mt.

Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul ANAF au investigat o rețea frauduloasă de șapte firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor, ai căror organizatori au fraudat cu circa 3,5 milioane de euro (peste 17 milioane lei) bugetul general consolidat al statului.

În scopul sustragerii de la plata obligațiilor prevăzute de lege, grupul organizat a disimulat reciclarea a peste 8.400 tone de deșeuri de ambalaj, printr-un circuit fraudulos în care, pentru activitatea de colectare, au fost folosite exclusiv firme tip «fantomă», înregistrate în județele Dolj, Hunedoara, Mehedinți, Constanța și Municipiul București. Deși nu aveau personal angajat și nici mijloace tehnice necesare gestionării deșeurilor, cei care operau în spatele acestor firme fantomă raportau fictiv colectarea de la persoane fizice a deșeurilor de ambalaje de plastic/PET”, se scrie într-o informare transmisă la redacție.

Pe circuit, mai spun oficialitățile ANAF, se interpunea societatea aflată în centrul rețelei, specializată în reciclare. Practic, această societate cu sediul în județul Timiș coordona activitatea frauduloasă a întregii rețele și raporta operațiuni fictive către Organizațiile de Implementare a Răspunderii Extinse a Producătorului cu care avea încheiate contracte de administrare a operațiunilor de colectare și valorificare a deșeurilor de ambalaje plastic și PET.

Prin crearea acestui circuit tranzacțional fictiv, organizat pe paliere bine determinate, s-au disimulat operațiunile de colectare și reciclare a deșeurilor cu scopul de a sustrage de la plată sumele datorate bugetului general consolidat al statului. Pentru continuarea cercetărilor și recuperarea prejudiciului cauzat vor fi sesizate organele de urmărire penală competente”, au mai precizat autoritățile competente.

ANAF

Mega Image duce mai departe promisiunea de a oferi pachete salariale competitive colegilor care sunt în prima linie de deservire a clienților și, începând cu 1 iunie, majorează salariile angajaților din magazine cu 5% şi creşte valoarea nominală a tichetelui de masă la 20 de lei.

În urma creșterii valorii nominale a tichetului de masă oferit de companie, de la 15 lei la 20 de lei, angajaţii din magazinele Mega Image vor primi, în medie, bonuri de masă în valoare de 400 de lei lunar.

De asemenea, salariile individuale vor crește în medie cu 5% față de nivelul actual pentru toți angajații din magazine, în funcție de poziția deținută și rezultatele obținute.

Astfel, venitul minim primit de un vânzător din București la 6 luni de la angajarea în companie ajunge la o medie lunară de peste 4110 lei brut, respectiv 2550 lei net,  în timp ce venitul minim  pentru un lucrător comercial ajunge la peste 3870 lei brut, respectiv 2410 lei net pentru o lună întreagă lucrată. Suma include salariul, tichetele de masă, primele anuale de Paşte şi de Crăciun, precum şi alte tipuri de bonusuri şi sporuri.

Deși ultimul an a fost unul dificil și atipic, am reușit să rămânem un loc sigur la cumpărături prin efortul întregii echipe, al fiecărui coleg, dar mai ales al celor din linia întâi, care au fost prezenți zi de zi în magazine și au prioritizat siguranța noastră, alături de clienți. Este important să avem motivația să mergem mai departe, iar majorarea salariilor este încă un pas pe care îl facem pentru a rămâne în continuare o echipă de încredere” spune Mircea Moga, CEO Mega Image.

Bonusurile salariale și beneficiile extra salariale rămân neschimbate.

Compania continuă planul de expansiune și dezvoltare, asigurând noi locuri de muncă în mai multe orașe din țară prin magazine noi care urmează să fie deschise în acest an.

Miercuri, 7 aprilie 2021, pe canalele media, dar și în terminalul de pasageri al Aeroportului Henri Coandă, Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a lansat campania: „Aeroportul înseamnă mai mult decât avioane. Este despre oameni!”.

„Campania are ca scop prezentarea echipei aeroportuare, de la lucrătorii de pe platformă până la cei de la Informații, de la pompieri până la managementul de vârf, de la asistența medicală de urgență până la controlul suprafețelor de mișcare pentru operarea în condiții de siguranță a aeronavelor, de la igienizarea terminalelor până la andocarea avioanelor la pozițiile de staționare.

Oamenii aeroportului sunt cei de care depinde siguranța, securitatea și confortul pasagerilor și însoțitorilor – fie că aceștia sunt pasageri obișnuiți, fie că au o problemă de sănătate sau de mobilitate, fie că sunt din categoria VIP sau Business – cei care de obicei rămân «în umbra» piloților și însoțitorilor de bord”, se precizează într-un comunicat de presă remis la redacție.

Campania se desfășoară sub sloganul „Aeroportul înseamnă mai mult decât avioane. Este încredere! Este pasiune! Este profesionalism! Este despre oameni!”

„Ca pasager, fie la îmbarcarea către destinația dorită, fie la sosirea pe aeroport, ai ocazia să vezi numai «vârful aisbergului», acea interfață prin care apreciezi aeroportul ca fiind sigur, confortabil și eficient. În spate însă, este munca, dedicația și profesionalismul zecilor de anomimi din aeroport, a căror misiune esențială este satisfacția pasagerilor și a companiilor aeriene. Aeroportul este un angrenaj complex și buna funcționare depinde de fiecare dintre noi în parte. Onorăm prin această campanie contribuția fiecărui om din aeroport”, a declarat Cosmin Peșteșan, director general al CNAB.

Campania de promovare reprezintă o radiografie a meseriilor specifice activității aeroportuare, ce se constituie totodată într-o carte de vizită a profesionalismului și a vocației oamenilor care își desfășoară activitatea pe cele două platforme aeroportuare aflate în administrarea CNAB.

Cu privire la o serie de declarații publice care acreditează ideea lipsită de fundament că Ministerul Apărării Naționale nu ar respecta regulile și prioritățile stabilite în cadrul campaniei naționale de vaccinare, Biroul de presă al MApN precizează că, cităm: „Acuzele publice la adresa Ministerul Apărării Naționale și a personalului militar sunt de neînțeles”.

Atribuțiile MApN în cadrul campaniei naționale de vaccinare a populației împotriva infectării cu virusul SARS-CoV-2 au fost stabilite prin Strategia de vaccinare împotriva COVID-19 în România – document avizat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin HG 1031 din 2020, cu modificările și completările ulterioare, adoptată de Guvernul României inclusiv cu avizul Ministerului Sănătății, și a altor documente care reglementează activități pentru gestionarea efectelor pandemiei.

„Subliniem faptul că unele exprimări din spațiul public induc ideea falsă că centrele de vaccinare organizate de MApN ar fi destinate doar pentru personalul militar fiind, chipurile, menite să acorde un tratament privilegiat acestuia, pe baza unor practici și proceduri netransparente, în detrimentul populației civile”, se menționează într-o informare de presă remisă la redacție.

Înființarea centrelor de vaccinare de către MApN a avut ca scop reducerea presiunii pe centrele de vaccinare coordonate de Ministerul Sănătății, prin extinderea capabilităților de administrare a vaccinului la nivel național, aceste centre fiind destinate nu doar personalului MApN ci și a celui din alte instituții ale sistemului național de apărare și, în anumite situații, chiar pentru persoane civile, în conformitate cu procedurile derulate prin platforma unică de programare.

În plus, MApN va contribui și la asigurarea echipelor mobile de vaccinare, la solicitarea autorităților locale, cu precădere în zonele izolate și greu accesibile.

Pentru o informare transparentă și corectă, prezentăm situația la zi în ceea ce privește activitatea de vaccinare desfășurată de centrele organizate de MApN.

Până în prezent, au fost vaccinate aproximativ 19.000 cadre militare și personal civil în activitate în cadrul ministerului.

Diferența până la 33.000 de persoane, câte au fost imunizate în total, până în prezent, în centrele MApN este reprezentată de veterani de război, pensionari militari și membri de familie eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidități).

Din categoria personalului în activitate, au fost vaccinate 5.315 cadre medicale și personal auxiliar. Facem precizarea că în centrele militare de vaccinare deschise pentru prima etapă s-a vaccinat și personal medical din afara ministerului. De asemenea, au fost vaccinați 1.557 elevi și studenți și 1.835 profesori și personal angajat în instituțiile de învățământ.

Până la acest moment, au fost impunizați aproximativ 5.000 de veterani de război și pensionari militari eligibili (peste 65 de ani sau cu comorbidități), aproximativ 4.500 membri de familie eligibili pentru etapa a II-a (în principal membri de familie ai pensionarilor militari).

De asemenea, până la această dată a fost vaccinat tot personalul militar participant la misiuni externe și militari aflați în pregătire pentru misiuni în afara teritoriului național, precum și toți militarii care participă la misiuni specifice pe teritoriul național, poligoane, pază și protecție obiective militare, misiuni de transport al personalului unităților sanitare militare, militari din serviciul de luptă permanent, etc.

În primele săptămâni ale derulării procesului de vaccinare, în condițiile reducerii temporare a fluxului de aprovizionare cu doze de vaccin de la acea vreme, numărul de doze repartizate pentru centrele de vaccinare ale MApN a fost limitat la 1.000 pe zi (pentru totalul centrelor). Din acest motiv, cadrele militare în activitate au acordat prioritate la vaccinare categoriilor aflate la risc - persoane cu vârsta de peste 65 de ani, persoane cu comorbidități etc. În prezent, această limitare a fost ridicată, vaccinarea asigurându-se în funcție de numărul de solicitări exprimate voluntar și de capacitatea centrelor de vaccinare.

Înscrierea personalului MApN pentru vaccinare se realizează, în concordanță cu prevederile Strategiei naționale de vaccinare, în Platforma națională de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19 de structurile în care acesta activează, prin operatori speciali desemnați.

În ceea ce privește vaccinarea în centrele de vaccinare organizate de MApN a membrilor de familie ai personalului menționat mai sus (soț sau soție, copii, precum și persoane aflate în întreținere legală), care și-au exprimat voluntar dorința de a se vaccina, aceasta este posibilă doar în cazul îndeplinirii condițiilor de eligibilitate stabilite prin Strategia națională de vaccinare pentru fiecare etapă. Ministerul Apărării Naționale a depus toate eforturile și a luat toate măsurile pentru respectarea strictă a priorităților și criteriilor de eligibilitate la vaccinare. În situațiile punctuale unde se va constata că aceste reguli nu au fost respectate, vor fi luate de urgență măsurile legale, asemenea situații nefiind tolerate de conducerea MApN.

După cum se poate lesne observa, cifrele sunt cât se poate de relevante: vaccinarea a mai puțin de 20.000 de cadre militare și personal civil în activitate din MApN, dintr-un total de aproape 2 milioane de români imunizați până în prezent, nu poate fi considerată un privilegiu, ci o stare de normalitate, într-un efort inter-instituțional de extremă importanță pentru succesul campaniei naționale de vaccinare din România.

Pentru asigurarea deplinei transparențe privind desfășurarea procesului de vaccinare, conducerea MApN a solicitat Comitetului național de coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 publicarea constantă a datelor privind activitatea centrelor de vaccinare coordonate de MApN.

Acuze de fraudă din partea Mercuria Energy Group. Vocile oficiale ale companiei au precizat recent că traderul citat a fost victima unei fraude, după contractarea a 10.000 de tone de cupru.

În momentul în care încărcăturile au început să sosească în China, containerele erau pline cu pietre vopsite.

Cazul bizar s-a întâmplat în ciuda controalelor de securitate şi inspecţie.

Anul trecut, Mercuria a fost de acord să cumpere o formă impură a metalului, pentru livrarea în China. Aproximativ 6.000 de tone au fost încărcate pentru transport în peste 300 de containere, pe opt nave.

Dar înainte de călătoria sa dintr-un port de lângă Istanbul, cuprul a fost schimbat cu pietre de pavaj, vopsite cu spray pentru a semăna cu metalul semi-rafinat.

Mercuria, unul dintre cei mai mari cinci comercianţi de petrol din lume, s-a adresat instanţelor turceşti şi britanice împotriva furnizorului Bietsan Bakir.

Poliţia turcă a arestat un număr de persoane în legătură cu schema.

„Au fost arestaţi suspecţi despre care se crede că sunt implicaţi în diferitele segmente ale acestei fraude organizată împotriva Mercuria”, au precizat reprezentanții companiei păgubite.

Se pare că cuprul a fost încărcat iniţial în primul transport de containere, înainte de a fi inspectat de o companie. Sigiliile utilizate pentru a preveni frauda au fost fixate pe containere.

Dar containerele au fost deschise, iar cuprul a fost înlocuit cu pietre de pavaj, a declarat presei firma de avocatură Istanbul KYB.

Odată ce navele erau pe mare, Mercuria a plătit 36 milioane dolari în cinci tranşe.

Frauda nu a fost descoperită până când navele au început să sosească în portul chinez Lianyungang mai târziu în acea lună.

Mercuria a constatat că doar unul din şapte contracte utilizate de compania turcă pentru asigurarea încărcăturii era real, iar restul fuseseră falsificate.

Bietsan Bakir, firma turcă care a vândut cuprul lui Mercuria, nu a răspuns la solicitările de comentarii atunci când a fost contactată de Reuters, scriu cei de la BBC. Săptămâna aceasta sunt aşteptate mai multe audieri.

Vineri, 19 februarie 2021, la Aeroportul Internațional Henri Coandă București a fost redeschisă traficului aerian pista nr. 2, ca urmare a finalizării și recepționării lucrărilor la obiectivul de investiții „Modernizare a pistei 08L-26R și resistematizarea zonei de siguranță aferente (inclusiv la căile de rulare N, W, V, O)”.

La eveniment au participat Viceprim-ministrul României - Dan Barna, Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă, precum și reprezentanți ai constructorului și ai altor entități din domeniul aeronautic.

Prin finalizarea acestor lucrări de reparații capitale și modernizare, capacitatea portantă PCN s-a ridicat de la 80 la 93 /R/D/W/T, iar capacitatea de procesare zboruri pentru această pistă a crescut cu 20%.

Lucrările de modernizare au vizat, printre altele, schimbarea dalelor de beton de pe suprafaţa de rulare, refacerea terasamentului și modernizarea 100% a sistemului de balizaj. În timpul lucrărilor au fost turnate peste 90.000 de tone de mixturi bituminoase și au fost refăcute 7.800 metri cubi de dale de beton.

Lucrările de consultanță și de execuție, în valoare cumulată de aproximativ 127 milioane de lei, au fost efectuate de către S.C. PORR Construct SRL (antreprenor general) și de către SC CONSITRANS SRL (consultant), în baza unor contracte atribuite prin licitație publică. Lucrările de modernizare au fost finalizate în 5 luni de la începerea acestora și au o garanție de 73 de luni.

Precizăm că pista are o lungime de 3,5 km, lățimea de 60 m, din care 45 m reprezintă suprafață portantă și acostamente de 7,5 m. A fost construită în 1987 și a beneficiat de o reparație capitală în 1997, până la actuala modernizare fiind derulate numai lucrări de mentenanță.

Drulă: „E un moment de bucurie”

Referitor la inaugurarea pistei 2 a Aeroportului Internaţional Henri Coandă, ministrul a apreciat că această lucrare a fost finalizată în termen de cinci luni, însă a atras atenţia că sunt multe de făcut la acest aeroport, iar „lucrurile nu sunt acolo unde ar trebui să fie”.

E un moment de bucurie că avem o lucrare, că avem în sfârşit această Pistă 2 la standardul pe care ni l-am dorit atâţia ani. Felicit firma care a lucrat acolo, a terminat în cinci luni această lucrare. Felicit şi echipa din Aeroportul Bucureşti care a urmărit lucrarea asta. Sunt lucrările bune de care ne bucurăm astăzi, dar haideţi să vorbim un pic de câte sunt de făcut în acest aeroport şi să fim sinceri cu noi, că lucrurile nu sunt acolo unde ar trebui să fie. Există un potenţial enorm al acestui aeroport care nu a fost atins. Pentru mine, de la preluarea mandatului, a fost o prioritate să lucrăm în această direcţie. Am făcut o schimbare de management.

Cred că am văzut cu toţii cum arătau acele zone din aeroport, ştim problemele care sunt cu parcările, cu infrastructurile, cu planurile îngheţate de dezvoltare şi tocmai de aceea am făcut ceva care cred că este fără precedent. Avem un Consiliu de Administraţie format în întregime din profesionişti, oameni cu experienţă în domeniul bancar, oameni cu experienţă în aviaţie, în audit, în transport aerian, care lucrează împreună cu noul director general, cu domnul Peşteşan, şi au ca mandat să dezvolte acest aeroport, să nu mai fie aeroportul un loc care de mulţi e văzut ca un loc călduţ, unde poţi găsi un loc bun de angajare şi să nu se întâmple mare lucru apoi. Aeroportul Otopeni are un plan strategic de dezvoltare, un nou terminal în partea de est a pistelor, un plan încă din 2008. Acest plan va fi revizuit şi adus la zi”, a susţinut Cătălin Drulă.

Potrivit acestuia, noua conducere a Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) va trece urgent la efectuarea de reparaţii la Pista 1.

„Avem de făcut reparaţii capitale la Pista 1, acum că Pista 2 este în regulă şi noua conducere a aeroportului va trece urgent la reparaţii la Pista 1. Avem de făcut modernizarea sistemului de parcări, renovarea terminalului 1 (...) sunt şi alte investiţii, facilitatea fast track prin care să se poată trece mai repede prin formalităţile de sosire”, a menţionat şeful de la Transporturi.

Detalii despre zborurile de calibrare aici (via Valentin Iordache): https://www.facebook.com/BucAirports/posts/3485959781525845

Foto 3 Cristina Giurgea

Foto 4 Cristina Giurgea

Bogații Germaniei stau în spatele vaccinului antiCOVID. Ugur Sahin, în vârstă de 55 ani şi Ozlem Tureci, de 53 ani, şi-au dedicat viaţa cercetării în medicină, specializările oncologie şi boli infecţioase. Până în prezent, cercetările lor au revoluţionat imunoterapia personalizată, pentru a lupta împotriva cancerului.

Cei doi au pus bazele companiei BioNtech în centrul oraşului Mainz, din Germania, în anul 2008. În anul 2001, Sahin şi Tureci înfiinţau compania Ganymed Pharma care urma să înregistreze 1,4 miliarde de dolari din vânzările de anticorpi pentru lupta împotrva cancerului.

În urmă cu două zile, compania farmaceutică Pfizer a anunţat că vaccinul dezvoltat de ei în parteneriat cu BioNTech s-a dovedit eficient în 90% din cazurile de infecţie cu coronavirus.

La acest moment, Sahin şi Tureci sunt în top 100 cei mai bogaţi oameni ai Germaniei. Marţi, 10 noiembrie, odată cu anunţul vaccinului antiCOVID, semnat Pfizer şi BioNTech, compania celor doi, listată la bursă, Nasdaq, a urcat la valoarea de 25.72 de miliarde de dolari, o majorare de 4,6 miliarde de dolari faţă de aceeaşi perioadă a lui 2019.

Acțiuni de voluntariat

Cu toate că, în prezent, lumina reflectoarelor ai crede că îi copleşeşte, cuplul Sahin- Tureci rămâne devotat cercetării şi muncii de voluntariat, prin urmare ei donează în fiecare an o mare parte din câştigurile înregistrate.

Ugur Sahin s-a născut în Iskenderun, un oraş din zona mediterană a Turciei. El s-a mutat în Cologne, Germania, la vârsta de patru ani, alături de tatăl său care lucra la fabrica locală Ford, conform Reuters. Sahin a cunoscut-o pe Tureci, fiica unui medic turc, atunci când cei doi şi-au început cariera academică.

Pe termen lung, Sahin îşi propune ca BioNTech şi Pfizer să crească producţia pentru vaccinul antiCOVID dezvoltat împreună. Ei se aşteaptă la 1,3 miliarde de doze până la finalul anului 2021.

Sacrificiu care nu trebuie să fie uitat niciodată. În cadrul unei ceremonii restrânse, la care au participat premierul Ludovic Orban şi ministrul Apărării, Nicolae Ciucă, militarii Armatei Române care au murit în teatre de operaţii au fost comemoraţi miercuri, 11 noiembrie, la Monumentul Eroilor din Parcul Tineretului din Bucureşti.

„Aducem, astăzi, un omagiu tuturor militarilor care şi-au jertfit viaţa în teatrele de operaţii, în numele ţării şi pentru ţară. Sacrificiul lor nu va fi uitat niciodată, iar familiile eroilor noştri vor avea în Armata României un permanent sprijin”, a precizat cu această ocazie ministrul Apărării, citat de Agerpres.

Ciucă a mai adăugat că prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea Observare din Irak-Kuweit, UNIKOM.

Au urmat participări la misiunile ONU din Somalia, Angola, Eritreea, Rwanda, Republica Democrată Congo, Burundi, Coasta de Fildeş, Kosovo, India, Pakistan, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind la Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA, a arătat ministrul.

La această ultimă misiune, executată sub drapelul Naţiunilor Unite, România a participat, timp de un an, cu detaşamentul „Carpathian Pumas”, format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU.

De asemenea, țara noastră a decis participarea la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, începând cu momentul semnării Parteneriatului pentru Pace, în anul 1994, chiar dacă nu avea, încă, statutul de membru.

În scurt timp, a mai punctat ministrul de resort, ţara noastră a decis să se alăture eforturilor de gestionare şi soluţionare a crizelor din Balcanii de Vest, astfel că, în 1996, un detaşament de genişti a fost dislocat în operaţia NATO din Bosnia şi Herţegovina, IFOR, pentru a efectua activităţi de deminare, refacere a drumurilor şi a podurilor, de construcţie şi restaurare a unor clădiri.

Această primă participare la o misiune a NATO a fost urmată de multe altele, întotdeauna participarea militarilor români fiind sub semnul eforturilor constante în vederea asigurării securităţii, stabilităţii şi păcii, prevenirii conflictelor, soluţionării lor prin mijloace paşnice.

2003, an de cotitură

Prima participare a României la operaţiuni militare sub drapelul Uniunii Europene a coincis cu prima misiune a organizaţiei, în 2003, în Republica Macedonia de Nord. Astăzi, România participă la toate cele şase misiuni militare active ale UE.

„Sunt misiuni complexe care au contribuit semnificativ la adaptarea Armatei României la provocările prezente şi, în acelaşi timp, au reprezentat argumente solide pentru integrarea în NATO şi pentru Parteneriatul strategic cu Statele Unite. Pentru aceasta le datorăm veteranilor din teatrele de operaţii respectul nostru”, a transmis ministrul Ciucă.

Potrivit acestuia, ziua de 11 noiembrie aduce aminte de sacrificiul sublocotenentului post-mortem Iosif Silviu Fogoraşi, primul militar român care a murit, în anul 2003, în teatrul de operaţii din Afganistan.

Ministrul Apărării a amintit că 30 de militari români au murit în teatrele de operaţii, iar aproape 200 au fost răniţi.

În prezent, aproximativ 1.000 de militari ai Armatei României activează în teatre de operaţii şi misiuni în afara teritoriului naţional.

„Admiraţi-i pe cei rămaşi, nu-i daţi uitării pe cei plecaţi”, a spus, în cadrul ceremoniei de miercuri, Marius Apostol, militar rănit în misiune.

În Bucureşti şi în garnizoanele în care există unităţi militare care au executat misiuni în teatrele de operaţii sunt organizate, miercuri, ceremonii militare şi religioase în format restrâns.

Ziua Veteranilor din Teatrele de Operaţii a fost instituită prin Legea nr.150/2014, privind modificarea şi completarea OUG nr.82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului Armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celor decedaţi.

Ziua de 11 noiembrie a fost aleasă pentru simbolistica ei - intrarea în vigoare, la 11 noiembrie 1918, ora 11,00, a Armistiţiului între Puterile Antantei şi Germania, în urma căruia se punea capăt Primului Război Mondial şi se creau condiţiile necesare realizării, în ţara noastră, a Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.

Pagina 1 din 5

Parteneriate

MediaSind

 

LMP2019

 

Logo Smartfert

 

 

 

 

 

Cookies